Orașul din Transilvania care vrea să construiască o hidrocentrală. Cazul barajului uriaș abandonat de Hidroelectrica

Primăria Sebeș, județul Alba, a demarat discuții cu Hidroelectrica pentru construirea unui hidrocentrale lângă un baraj abandonat de la marginea localității. Condiția este ca proiectul să fie finalizat de către compania de stat.

Șantierul este abandonat de mai bine de 10 ani. Ultima licitaţie organizată a fost în 2009, când s-a alocat suma de 52 de milioane de lei pentru etapa a II-a a proiectului, care, însă, nu a fost realizată niciodată.

Investiția, începută în 2006, are ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național. 

Nodul hidrotehnic Sebeş este amplasat pe cursul inferior al râului Sebeş, la o distanţă de aproximativ 3,5 km aval de centrala – baraj Petreşti, respectiv la o distanţă de aproximativ 1,5 km amonte de oraşul Sebeş. Primăria Sebeș ar dori să preia proiectul hidrocentralei, după finalizarea barajului de către Hidroelectrica. Continuarea proiectului a fost anunțată în 2022, dar încă nu s-a concretizat.

„Am avut întâlniri cu cei de la Hidroelectrica pentru ceea ce înseamnă barajul din Arini, o lucrare care foartă multă vreme nu a fost continuată și care obligatoriu să fie reluată. Ea afectează pe de o parte Parcul Arini, dar până la urmă tot Sebeșul. Fluctuațiile de debit ale râului Sebeș din cauza prelucrării apei în hidrocentrale creează o eroziune mai mare a malurilor râului, ceea ce poate să devină la un moment dat o problemă pentru municipalitate și considerăm că trebuie să urgenteze această investiție”, a declarat primarul din Sebeș, Dorin Nistor.

Potrivit acestuia, angajamentul celor de la Hidroelectrica este că  vor da primăriei posibilitatea de a amplasa o mini-hidrocentrală care să asigure producția de energie electrică pentru municipiul Sebeș.

Nistor a completat că acest lucru va fi posibil doar după ce se finalizază barajul. Pentru realizarea barajului hidroelectric a fost nevoie de devierea cursului râului Sebeş. În timp, acest lucru a dus la erodarea malurilor şi la prăbuşirea unor porţiuni de pământ. Tot din cauza devierii cursului râului Sebeş a scăzut şi nivelul pânzei freatice ceea ce determină, la rândul său, uscarea copacilor şi vegetaţiei din întreaga zonă, fapt ce afectează şi fauna din arealul respectiv.