O poveste cât Marea Unire de la 1 Decembrie 1918: Alba Iulia, 100.000 de români şi un singur fotograf
0Imaginea evenimentelor de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, este comprimată în trei instantanee cu masele şi două cu tribunele oficiale. Toate poartă amprenta celui care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“.
Dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, satul Galtiu, la 11 kilometri de Alba Iulia. Tânărul Samoilă Mârza, care se întorsese de patru zile de pe front, se pregătea de plecarea spre Alba Iulia, unde se ţinea Marea Adunare Naţională, la care erau aşteptaţi peste 100.000 de români. Şi-a pus pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă şi s-a alăturat delegaţiei din satul său. Înainte de a pleca spre Alba Iulia, i-a imortalizat pe tinerii din satul natal, îmbrăcaţi în straie populare.
A ajuns în oraşul în care s-a hotărât Unirea în jurul orei 11.00, pe o vreme mohorâtă. Tânărul de 32 de ani nu a reuşit să intre în Sala Unirii, întrucât nu deţinea un „credenţional“, un permis de acces. Autorităţile vremii angajaseră un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat, din motive suspecte. Ca urmare, nu există nicio imagine din Sala Unirii, unde au avut loc dezbaterile celor 1.228 de delegaţi.
La tribuna oficială se citeşte decizia de Unire cu România
Fotograful a stat alături de miile de români aşezaţi pe aşa numitul „Câmp al lui Horea“, cunoscut astăzi ca Platoul Romanilor,în faţa Catedralei Încoronării. Samoilă Mârza a fost singurul om din acea mulţime interminabilă care a avea la el un aparat de fotografiat, unul cu burduf. Cu acesta a realizat cele cinci imagini celebre care i-au adus supranumele de „fotograful Unirii“. Imaginea evenimentelor este comprimată în trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale.
Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri
Imaginile de masă ne permit să vedem numărul mare de oameni. Ulterior, au fost folosite şi pentru a demonstra cât de democratic a fost actul Unirii. În poze se zăresc şi pancarte, ceea ce ne ajută să ne dăm seama de unde au venit participanţii, din ce sate proveneau. Importanţa fotografiilor este covârşitoare. Sunt singurele realizate atunci, din păcate că n-au fost mai multe, din fericire că le avem şi pe acestea, dată fiind importanţa evenimentului.
Tribuna oficială a evenimentului istoric din 1 Decembrie 1918
Chiar dacă fotografiile sale au ajuns celebre şi dincolo de graniţele ţării, Samoilă Mârza a trăit aproape de panta sărăciei. O dovadă: timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto pe care-l avusese şi la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, şi-a vândut multe clişee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în epocă.
Mulţimea venită la Alba Iulia pentru a sărbători Marea Unire
Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri" l-a dăruit liderului comunist Nicolae Ceauşescu, în 1966, când a vizitat Alba Iulia. Aparatul şi clişeele legate de Unire au fost cumpărate de la Samoilă Mârza de către Gheorghe Anghel, fostul director al Muzeului Naţional al Unirii. Atât aparatul, cât şi fotografiile pot fi văzute în Sala Unirii.
Înainte de a pleca spre Alba Iulia, Samoilă Mârza i-a surprins pe delegaţii din satul său natal, Galtiu
Alba Iulia s-a aflat în 1 Decembrie 1918 într-o situaţie fără precedent. Un oraş cu 10.000 de locuitori şi două hoteluri a trebuit să răspundă provocării de a organiza un eveniment unic, la care au participat peste100.000 de români. Unul dintre evenimentele care va aminti în „Oraşul Unirii“, în 1 Decembrie, de momentul 1918 va fi reprezentaţia Gărzii Naţionale de la Alba Iulia. Trupa a fost reconstituită printr-un proiect al Muzeului Naţional al Unirii. (Text scris de NICU NEAG)