Nunta de la curtea princiară care a durat patru zile. Primul foc de artificii din Transilvania
0Nunta pricipelui Gheorghe Rakoczi al II-lea, desfăşurat în februarie 1643, la Palatul Principilor Transilvaniei, din Cetatea Alba Iulia, este povestit de participanţi veniţi din diverse spaţii ale Europei medievale.
Nunta principelui Gheorghe Rakoczi al II-lea (1621 -1660) este unul dintre cele mai bine documentate evenimente petrecute la curtea „crailor“ Ardealului de la Alba Iulia.
Pe lista invitaţilor au fost: ambasadorul împăratului Ferdinand al III-lea, ambasadorii Palatinului Ungariei, al arhiepiscopului de Strigoniu, care era concomitent şi cancelarul Ungariei, ambasadorul regelui Poloniei, ambasadorii căpitanului şi voievodului Cracoviei, ambasadorii Moldovei şi Ţării Româneşti.
Din relatările participanţilor aflăm că Gheorghe Rakoczi al II-lea şi Sofia Báthory de Şimleu au devenit soţ şi soţie în Sala de audienţe a Palatului Principilor. A fost aşezat un covor oriental pe mijloc şi acolo stăteau tinerii cu episcopul calvin, care i-a cununat. Tot alaiul a trecut la cele două săli de mese amenajate: una pentru Principe şi oaspeţii săi cei mai de vază, cu 18 mese, iar cealaltă, cu 20 de mese, pentru restul invitaţilor.
La masa principală stăteau ambasadorii amintiţi sub un baldachin făcut din covoare orientale care astăzi se
numesc transilvănene. Nu sunt transilvănene, dar prin Transilvania au ajuns în restul Europei. Nunta a început la ora 2, după amiază şi, până în zori, la ora 2, oaspeţii au fost serviţi cu 10 feluri de mâncare. Dulciurile au rămas pe urmă, între ele era un tort din nuci şi zahăr ars care reprezenta modelul Cetăţii de la Oradea, a cărui căpitan suprem era tânărul principe. A doua zi, iarăşi, a treia zi din nou, tot la amiază s-au adunat.
Primul foc de artificii din Transilvania
Cea de-a treia a fost încununată cu focul de artificii, primul de care avem ştire în Transilvania. Curtenii s-au aglomerat pe rampele scării de onoare ale Palatului Principilor, una dintre rampe s-a prăbuşit şi vreo doi participanţi şi-au fracturat piciorul.
Alba Iulia a fost timp de aproape 150 de ani capitala politică a Transilvaniei, cu epicentrul în Palatul Principilor din Cetatea Alba Iulia. Edificiul este locul ideal unde „urmele“ Principilor Transilvaniei pot fi reunite expoziţional, împrumutate sau gestionate temporar pentru a reface segmentul de istorie lipsit din aproape toate spaţiile muzeistice din ţară.
Revitalizarea Palatului Principilor
Corpul principal al Palatului Principilor din Cetatea Alba Iulia este restaurat prin proiectul „Conservarea, restaurarea şi valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru Expoziţional Corp Principal E“, în valoare de 5 milioane de euro, finanţat prin Programul Operaţional Regional. În primul rând, se doreşte amenajarea unui Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din vremea în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei. Noua atracţie ar urma să ducă la creşterea de peste zece ori a numărului de turişti.