Moda într-un mic oraş din Transilvania la începutul anilor 1900. Cum se străduiau tinerele doamne să îşi modeleze silueta
0Chiar dacă Alba Iulia nu putea fi arbitrul modei la începutul anilor 1900, locuitorii săi cu dare de mână încercau cel puţin să se ţină aproape de evoluţia vestimentaţiei în vogă din marile oraşe.
Fotografiile rămase din perioada respectivă arată cum era viaţa oamenilor din Alba Iulia, la graniţa secolelor XIX-XX şi din punct de vedere a vestimentaţiei. O adevărată apropiere de oamenii unui oraş îi scoate pe aceştia din sumbra mulţime de capete fără fizionomie şi îi transformă în persoane cu nume, naţionalitate, expresie, vârstă, veşminte.
Fotografiile realizate de Adalbert Cserni arată că tinerele doamne se străduiau cu ajutorul corsetelor să-şi modeleze o siluetă care să le scoată în evidenţă subţirimea taliei, dar şi volumul generos al bustului şi al formelor ascunse de fustele în culori pastelate, lungi până în pământ şi ornate cu dantele.
Nu lipseau accesoriile modei: poşetele, umbrelele şi evantaiele. Matroanele cărora vârsta le atribuise deja statutul de stăpâne ale caselor, îşi compensau silueta de altădată cu monumentalitatea staturii, reflectată şi în forma şi culorile vestimentaţiei. Ele nu renunţau totuşi la atributele cochetăriei: dantele, pălării, evantaie.
Arheologul şi pasionatul fotograf Adalbert Cserni a ilustrat aceste aspecte cu imaginile doamnelor şi domnişoarelor din propria familie. Mult mai simplă, moda masculină oferea culori sobre, negrul sau nuanţele de gri. Şi atunci era universal costumul cu vestă, iar în împrejurări mai speciale, redingota. Mustaţa sau barba, pălăria obişnuită, melonul sau jobenul erau atribute nelipsite ale masculinităţii.
O fotografie de grup, tot de pe la 1900, îi înfăţişează pe curatorii bisericii ortodoxe din cartierul Lipoveni. În centrul imaginii se află Nicolae Ivan, aflat în vizită în Alba Iulia unde fusese câţiva ani protopop. Avea să devină în 1921 primul episcop ortodox al Clujului.
Fotograful Adalbert Cserni împreună cu familia
Ţăranii aveau pe chip demnitatea pe care le-o conferea averea. Şi ei îşi subliniau condiţia socială superioară printr-un costum hibrid alcătuit din cioareci albi şi cizme, la care se adăuga, peste vestă, un surtuc de culoare închisă, îmbinând elemente de croi ţărănesc şi citadin (Sursa informaţiilor şi a imaginilor: https://memoriaurbis.apulum.ro)
În 1900, Alba Iulia avea o populaţie de 11.507 locuitori, ocupând locul al doisprezecelea între oraşele Transilvaniei. Proiectat de arhitectul Cetăţii de secol XVIII, Giovanni Morando Visconti, noul oraş Alba Iulia a fost prima urbe modernă din Transilvania. Potrivit unui studiu realizat de istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Naţional al Unirii, oraşul avea străzi drepte intersectate de alte străzi drepte. Forma lui a fost determinată de cursul Ampoiului, de canalul Mureşului şi de mlaştinile existente în perimetrul său.