Încălţăminte cu mărci celebre, fabricată acasă din materiale furate de la fabrică. Ce au păţit doi bărbaţi care au pus la cale manevra ilegală
0Doi bărbaţi din Alba Iulia, în vârstă de 48 de ani, respectiv 51 de ani, foşti angajaţi ai unei societăţi comerciale cu obiect de activitate în producţia de încălţăminte, au primit amendă penală în urma unui proces în care au fost judecaţi pentru furt, punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, respectiv complicitate la aceste infracţiuni.
Faptele au avut loc în cursul anilor 2012 -2013, dar o primă deciziei în instanţă a fost pronunţată abia în iunie 2019. Dosarul este, în prezent, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia unde se va pronunţa sentinţa definitivă.
Potrivit rechizitoriului, în perioada decembrie 2012 – mai 2013, inculpatul C. Partenie, fiind angajat în cadrul societăţii din Alba Iulia pe funcţia de „responsabil materiale pentru secţia croi”, a sustras în repetate rânduri componente de încălţăminte din incinta societăţii, care erau apoi preluate de către un magazioner în cadrul aceleiaşi societăţi, în baza unei înţelegeri prealabile, componentele ajungând în cele din urmă la colegul său de serviciu, inculpatul N. Daniel, care la domiciliul său confecţiona produsele finite de încălţăminte care purtau siglele unor mărci cunoscute cum ar fi Decathlon, Mammut, Garamont sau North Face Apparel.
Ulterior, aceste produse de încălţăminte erau vândute unei alte persoane cu suma de aproximativ 100 de lei perechea, iar acesta din urmă, prin intermediul mai multor site-uri de pe internet, le-a valorificat către mai multe persoane din ţară, cu sume cuprinse între 250 – 350 lei/perechea, cu mult sub preţul pe care-l aveau pe piaţă produsele originale. De regulă, vânzătorul se folosea de serviciile unei firme de curierat pentru expedierea articolelor de încălţăminte către cumpărători, însă au fost şi cazuri cand cei interesaţi îl căutau în Alba Iulia pentru a cumpăra produsele. În urma valorificării informaţiilor obţinute în principal din convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate, precum şi din documentele puse la dispoziţie de către firma de curierat s-a stabilit că au fost contrafăcute şi valorificate 26 de perechi de încălţăminte. Ulterior, s-a stabilit că încălţămintea era contrafăcută, întrucât asamblarea nu a fost realizată conform specificaţiilor tehnice pe care le respectau produsele originale. De altfel, majoritatea martorilor audiaţi în cauză au relatat că produsele cumpărate nu erau ambalate în cutiile originale, ci în cutii simple de carton, iar calitatea ghetelor lăsa mult de dorit, fiind cu mult inferioară calităţii produselor originale.
În dosar au fost realizate şi interceptări telefonice autorizate de către instanţă, rezultând calitatea îndoielnică a produselor de încălţăminte confecţionate de către inculpatul N. Daniel. Una singură dintre companiile ale căror mărci au fost utilizate, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.000 de euro, respinsă, în final, de instanţa de judecată.
Fiind audiat in faţa instantei, inculpatul C. Partenie a nuanţat declaraţiile arătând faptul că, dacă unele bunuri aveau o cusătură strâmbă sau alte defecte, erau clasificate ca rebuturi, iar acesta avea obligaţia le distrugă. În mod normal, atunci când se aruncau, trebuia să se întrunească o comisie şi se încheia în acest sens proces-verbal însă, având în vedere că bunurile rebut erau aruncate aproximativ 2 perechi pe săptămână, nu se mai întrunea respectiva comisie, ci doar primea ordin să le arunce. Bărbatul a revenit asupra declaraţiei din cursul urmăririi penale şi a precizat că nu avea cunoştinţă despre faptul că aceste ghete erau, de fapt, vândute pe internet. A explicat că ghetele erau originale, însă aceste bunuri prezentau anumite defecte, respectiv aveau o cusătură strâmbă, fie aveau o cusătură în plus sau nu aveau deloc. De aceea erau clasificate ca fiind rebuturi, motiv pentru care se distrugeau.
Celălalt bărbat a precizat că el primea doar subansamblul încălţămintei şi el realiza efectiv, doar, montura. Acesta a explicat faptul că subansamblurile erau de categoria a II -a sau chiar a III -a, iar ghetele nu aveau cum să fie realizate la standardele celor originale, având în vedere că erau lucrate manual, fără presă şi fără alte utilaje. A susţinut că ghetele nu aveau cum să semene cu cele originale, având în vedere că nu lucra cu utilajele şi nu putea să scoată calitatea respectivă a produselor. Per total, a explicat că arătau ca produsele originale, având în vedere că se foloseau produsele firmei lor. Calitatea era diferită având în vedere modalitatea de montare. În final, C. Partenie a primit pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.600 de lei, iar colagul acestuia, N. Daniel a fost condamnat la 1.600 de lei amendă penală.