Holocaustul evreilor români în viziunea regizorului Radu Jude. Peste 100 de cinefili la proiecţia filmului ”Ţara moartă” în Cetatea Alba Iulia
0Evenimentul nu a fost doar o simplă vizionare de film, în final având loc o dezbatere pe tema realităţilor şi consecinţelor Holocaustului în România. Proiecţia a avut loc duminică, 17 septembrie, în organizarea asociaţiei ”Forum Apulum”, cu susţinerea Lions Club Alba Iulia.
Peste 100 de cinefili, persoane tinere şi în vârstă, au avut curiozitatea să vizioneze documentarul ”Ţara moartă”, în regia lui Radu Jude, în Cetatea Alba Iulia, la caponiera din spatele Palatului Apor. Proiecţia a avut loc duminică, 17 septembrie, în organizarea asociaţiei ”Forum Apulum”, cu susţinerea Lions Club Alba Iulia. Evenimentul nu a fost doar o simplă vizionare de film, în final având loc o dezbatere pe tema realităţilor şi consecinţelor Holocaustului în România la care au participat preşntele Comunităţii Evreilor din Alba Iulia, Lia Borza şi profesorii Daniela Cetean de la Colegiul ”Horea, Cloşca şi Crişan, respectiv Adrian Simion de la Colegiul Economic ”Dionisie Pop Marţian”.
Filmul-documentar este o mărturie poetică a realismului dur al vremurilor de acum un secol şi este alcătuit din alăturarea a trei elemente de factură istorică: fotografii din România anilor `30 şi `40, realizate de Costică Acsinte, fragmente din jurnalul scriitorului şi medicului de origine evreiască care trăia în Bucureşti, Emil Dorian, citite de Jude însuşi, şi materiale sonore de propagandă carlistă, legionară, antonesciană şi comunistă, din Arhiva Naţională de Filme.
Deşi sună a simplă galerie foto pe fundalul unor materiale din timpuri apuse, filmul lui Jude înseamnă mult mai mult, personajele din fotografiile realizate de Acsinte exprimând mai mult decât orice relatare istorică. Filmul de 83 de minute conţine aproximativ 500 de fotografii descoperite de Cezar Mario Popescu. Colecţia cuprinde, în total, aproape 9.000 de imagini. Documentarul este dificil de urmărit datorită scenelor dure descrise de către autor cu referire la atrocităţile suferite de evreii români din Basarabia şi Bucovina. Cei mai mulţi dintre aceştia şi-au găsit sfârşitul în lagăre de exterminare din Transnistria.
”Din perspectivă istorică remarc corectitudinea evenimentelor. Nu sunt întrutotul de acord cu toate cele scrise de Dorian, dar el era medic, nu era istoric şi atunci poate sunt explicabile unele erori. Au fost surprinse foarte bine momentele importante din perioada 1938 – 1945”, a spus Daniela Cetean. Aceasta a remarcat vieţile paralele prezentate în documentar. ”Este un film care se vrea un moment de reculegere şi un moment de gândire asupra a ceea ce a fost şi, inclusiv, un moment în care să demitizăm o parte din trecut. S-au întâmplat lucrurile acestea şi trebuie să ni le asumăm. Deşi autorul fotografiilor a fost un evreu, el a surprins viaţa unei comunităţi, care a fost una preponderent românească. În fotografii apare o comunitate liniştită care îşi continuă existenţa. Viaţa mergea mai departe”, a spus la finalul proiecţiei Daniela Cetean.
Lia Borza a făcut o scurtă prezentate a comunităţii evreieşti din Alba Iulia şi a exemplificat cu ceea ce s-a întâmplat cu membri ai familiei ei care au trăit holocaustul. ”Tatăl meu a fost deportat în lagărele din Germania. Bunicii mei au murit. Bunicul, pe drumul de întoarcere. S-au întors acasă doar tatăl meu şi fratele lui. Familia mamei mele a fost dusă într-un ghetou la Ilia, lângă Deva, înfiinţat pentru evreii din zonă. În 1946, fratele mamei mele a plecat în Israel. Avea 15 ani şi a stat 1 an în Cipru înainte de a reuşi să ajungă. Unul din motivele foarte importante pentru care şi-a lăsat familia a fost că aici nu putea învăţa. A fost dat afară din şcoală. Era un om care dorea să înveţe. Şi aceasta este o trăsătură a evreilor, dorinţa de a învăţa”, a afirmat Lia Borza. În timpul discuţiilor s-a ridicat problema lipsei de reacţie a evreilor în faţa a ceea ce urma să se întâmple şi, din păcate, chiar s-a întâmplat. ”Nu au vrut să creadă că se poate întâmpla aşa ceva. Evreii erau integraţi în societatea românească. Aveau o viaţă aici, 300 de ani de istorie”, a spus Lia Borza.