Hacker din Alba Iulia al Anonymus România, trimis în judecată de DIICOT pentru terorism cibernetic

Tânărul din Alba Iulia este membru al grupării de hackeri intitulată Anonymous România. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată sub acuzația de terorism cibernetic. Dosarul se va judeca la Judecătoria sectorului 5 din capitală. Printre părţile vătămate este chiar instituţia care a instrumentat dosarul şi i-a trtimis în judecată.

Picoş Mihai Emil, de 26 de ani, din Alba Iulia, este acuzat de procurorii DIICOT că face parte dintr-o grupare implicată în derularea agresiunilor de terorism cibernetic sub numele  Anonymous România. Procurorii au stabilit că  liderul grupării a fost  Băleasa  Gabriel din Piatra Neamţ, cunoscut în mediul virtual cu nickname-urile „lulzcart, anonsboat, anonsweb sau cartman”.Pe lista persoanelor trimise în judecată se mai află și Fábián Gábor din Tîrgu-Mureş.

Tânărul din Alba ulia a fost unul dintre organizatorii protestului anti-ACTA din oraș, din luna februarie 2012. În Alba, hackerii au "spart" site-urile Primăriei şi Poliţiei. Pe site-ul Primăriei au postat un mesaj prin care a cerut demisia primarului şi au spus că baza de date a instituţiei a fost divulgată. Alte părţi vătămate din dosar sunt: DIICOT-ul, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Primăria Piatra Neamţ, Primăria Bacău, Primăria Bucureşti, Biroul FMI pentru România şi Bulgaria. 

Picoş Mihai Emil

Bazele de date confidenţiale/clasificate vizate erau de predilecţie administrate de instituţii şi persoane juridice publice, atât din România cât şi din străinătate. Din punct de vedere tehnic şi al modalităţii concrete de operare, atacurile informatice lansate asupra serverelor şi paginilor web ţintă, erau de tip SQL Injection, prin folosirea unor diferite aplicaţii informatice, respectiv Havij, SQL Map etc.“, susțin procurorii DIICOT.

30 de site-uri, „ciuruite “ de hackeri

Potrivit procurorilor DIICOT atacurile erau lansate în scopul „obţinerii de date informatice, date care erau după caz copiate/transferate fără drept şi publicate ulterior în mediul virtual pe diverse site-uri, ca dovadă a activităţii de hacking. Membrii grupării au procedat astfel la lansarea de atacuri informatice asupra unui număr de 30  de site-uri, pătrunderea neautorizată în respectivele infrastructuri informaţionale realizându-se prin încălcarea măsurilor de securitate implementate la nivelul serverelor care găzduiau site-urile web ţintă“.

Activitatea infracţională  a dus la compromiterea totală sau parţială a paginilor şi domeniilor de internet  vizate, generând costuri semnificative în vederea recuperării datelor şi  implementării de noi măsuri de securitate, apreciază anchetatorii.

După compromiterea şi obţinerea accesului neautorizat la site-urile vizate, membrii grupării aduceau modificări datelor informatice, executând atacuri de tip „Deface”, constând în introducerea unei pagini web în locul paginii principale a site-ului, modificare care consta în general în postarea anumitor mesaje, link-uri şi imagini prin care se revendica atacul şi se promova gruparea de hackeri. Atacurile erau lansate în scopul obţinerii de date informatice, date care erau după caz copiate/transferate fără drept şi publicate ulterior în mediul virtual pe diverse site-uri, ca dovadă a activităţii de hacking.