FOTO DOCUMENT „Paşapoartele“ cu care au intrat în Sala Unirii delegaţii veniţi la Alba Iulia în 1918
0Documentele în baza cărora s-a făcut accesul la dezbaterile de acum 95 de ani, din actuala Sală a Unirii, purtau denumirea de „credenţionale“. Printre cei care au deţinut un astfel de „paşaport“ îl regăsim pe primul primar român al oraşului Alba Iulia, pe istoricul Silviu Dragomir, dar şi pe "părintele" Grădinii Botanice din Cluj Napoca.
Într-o circulară a Consiliului Naţional Central din Arad (organ politic şi administrativ al românilor), datată 22 noiembrie 1918, se arată că: „Înalta noastră stăpânire naţională Consiliul Naţional Central din Arad a convocat pe ziua de 1 Decemvrie a.c. la Alba Iulia, capitala de odinioară a lui Mihai Viteazul, Marea Adunare Naţională a poporului român, care va avea să hotărască aici, definitiv, asupra sorţii noastre viitoare, ca naţiune. În vederea importantului act istoric ce se va săvârşi în această adunare Consiliul Naţional Central din Arad a dispus următoarele:
La adunare vor lua parte: 1. Episcopii români din Ungaria şi Transilvania; 2. Toţi protopopii în funcţiune a celor două confesiuni româneşti; 3. Câte un exmis a fiecărui consistor şi capitlu: 4. Câte doi exmişi ai societăţii culturale; 5. Câte două exmise din partea fiecărei reuniuni de femei; 6. Câte un reprezentant din fiecare colegiu profesoral de la şcoalele medii; 7.Câte doi delegaţi de la fiecare reuniune învăţătorească; 8. Câte un ofiţer şi câte un soldat de la fiecare secţiune comitantensă a gardei naţionale; 9. Câte doi delegaţi de la fiecare reuniune de meseriaşi; 10. Delegaţii Partidului Social Democrat Român; 11. Tinerimea universitară, prin câte doi exmişi; 12. Fiecare cerc electoral locuit de români, va trimite câte cinci delegaţi (reprezentanţi).“
Aceşti delegaţi din încredinţarea şi camandatari ai totalităţii poporului românesc de dincoace de
Carpaţi, întru exercitarea dreptului nostru inalienabil de liberă disupunere, vor da expresiune în adunarea de la 1 Decemvrie n. voiţii nestrămutabile a naţiunii noastre şi vor enunţa marele cuvânt: Alipirea Ardealului şi a ţinuturilor mărginaşe din Ungaria locuite de români la statul român, şi prin aceasta unirea românilor de pretutindeni într-un singur şi nedespărţit stat naţional unitar.“
Printre cei care au reprezentat cercul electoral Alba Iulia, îl regăsim pe Camil Velican, cel care, la 4 decembrie 1918, a fost ales primul primar român al oraşului Alba Iulia. În credenţionalul său se arată: „se îndreptateste a reprezenta ca delegat ales, cercul electoral din Alba –julia, la adunarea nationala a natiunei romane, din Ungaria si Transilvania“. Un alt delegat din partea acestui cerc electoral a fost Zaharia Muntean. Avocatul fusese condamnat la moarte în 1916 de autorităţile austro-ungare. Motivul: furnizarea de informaţii Armatei Române.
La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de acum 95 de ani a fost prezent şi Alexandru Borza, viitor profesor universitar. Tot el şi-a pus amprenta pe înfiinţarea Grădinii Botanice din Cluj Napoca şi a Parcului Naţional Retezat.
Cercul electoral Sibiu a trimis la Alba Iulia o delegaţie formată din cinci membri, în frunte cu marele istoric Silviu Dragomir. Tot de la Sibiu a venit şi un reprezentatnt al Mitropoliei Ortodoxe Române, Nicolae Ivan. Cinci delegaţi au trimis la Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi cercurile electorale din Câmpeni şi Deva. Numărul delegaţilor veniţi la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare Naţională a fost de 1.228. (Text scris de NICU NEAG)
Citiţi şi:
Soldatul român din armata austro-ungară ajuns singurul fotograf al Unirii de acum 95 de ani
Cetatea Alba Iulia îşi dezvăluie, după 300 de ani, ultimele secrete