Dosarul ”Batthyaneum”: dispută privind traducerea din latină a denumirii ”Provincia Transilvania”
0Traducerile celor doi experţi desemnaţi de părţi în dosarul ”Batthyaneum”, aflat pe rol la Curtea de Apel Alba Iulia, relevă păreri radical diferite cu privire la conţinutul testamentului episcopului Ignac Batthyany, redactat în anul 1798. Diferenţele principale rezultă din interepretarea denumirii ”Provincia Transilvania”.
Denumirea ”Provincia Transilvania” a fost tradusă diferit de experţii desemnaţi în dosar. Unul dintre experţi afirmă că această denumire se referă strict la partea laică a statului reprezentat de guvernatorul regal, în timp ce al doilea expert susţine că expresia se referă la ”provincia bisericii universale catolice”.
Clădirea celebrei biblioteci din Alba Iulia şi precum şi colecţiile de cărţi foarte rare fac obiectul unui proces de retrocedare intentat autorităţilor statului român de către Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia, după ce comisia specială din cadrul Guvernului a respins cererea instituţiei religioase pe motiv că nu deţine dovezi privind dreptul de proprietate. Printre probele invocate de părţi este, în primul rând, testamentul episcopului, redactat în urmă cu 220 de ani. Traducerile testamentului au fost realizate de doi profesori de la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, respectiv Aurel Ioan Pop, expert desemnat din partea Bibliotecii Batthyaneum şi Buzogany Desideriu, expert desemnat din partea Arhiepiscopiei Romano-Catolice.
Provincia Transilvania ca extensie a statului laic
Pasajul esenţial din testament a fost tradus în felul următor de către expertul Ioan Aurel Pop: ” (…) Deoarece la Alba Iulia se află sediul Episcopiei şi al institutelor teologice şi matematice, donez şi transfer Bisericii şi Provinciei Transilvania marea mea bibliotecă, pentru care am jerfit 30.000 de florini, după cum există acum în acel loc, împreună cu o parte a cărţilor aparţinătoare de acelea, pe care le am la mine (în Bonţida). De asemenea, donez colecţiile de numismatică, de minerale şi de cochilii împreună cu toate instrumentele necesare uscătoriei, strungăriei şi legătoriei. Vreau totuşi să hotărăsc că nici Institutul Astronomic, nici Biblioteca cu toate accesoriile enumerate, să nu poată fi transferate din Alba Iulia decât dacă acest lucru este impus de o necesitate imperioasă şi numai cu aprobarea unanimă a episcopului şi a Capitlului, adăugându-se la acestea asentimentul guvernatorului regesc, dacă este catolic, şi cel a Statusului catolic”.
Profesorul Ioan Aurel Pop a făcut şi o serie de observaţii susţinând că episcopul a lăsat toate aceste bunuri Bisericii şi Provinciei Transilvania, adică Episcopiei şi ţării Transilvaniei. ”Este clar că episcopul face o donaţie publică, cu finalitate ecleziastică şi laică, în acelaşi timp. Partea laică este reprezentată de autenticitatea statului adică marele Principat al Transilvaniei de atunci, reprezentat de guvernator. De altminteri, guvernatorul regesc în funcţie, Gheorghe Banfi, a fost de faţă la legalizarea testamentului, în 16 august 1798. Episcopul nu a lăsat moştenrire o instituţie ecleziastică ci una publică, adică o fundaţie culturală de interes public”, afirmă profesorul universitar.
Provincia Transilvania ca extensie a Bisericii Catolice
Traducerea aceluiaşi pasaj din testament, realizată de Buzogany Desideriu, arată în felul următor: ”(…) întrucât Alba Iulia ca reşedinţă episcopală este şi locul studiilor teologice şi matematice, întreaga mea bibliotecă cea mare – în care, luând în considerarea starea ei actuală, îmi stă (...) 30.000 de florini - împreună cu părţile adiacente ale bibliotecii mele, o donez, o dau şi o confer tot Bisericii şi Provinciei din Transilvania; de asemenea şi colecţia numismatică, a mineralelor şi a cochiliilor, împreună cu toate instrumentele necesare pentru fierărit, pentru strung sau pentru compactorul de cărţi. Dar vreau şi decid ca nici Institutul Astronomic şi nici Biblioteca laolaltă cu dotările înşirate mai sus, adică nici una nici alta, să nu poată fi transferată de la Alba Iulia în nici un alt loc, doar dacă acest lucru este impus de o necesitate absolut stringentă, dar şi în acest caz numai cu consimţământul unanim al episcopului şi a Capitlului, adăugându-se şi acordul comun al Guvernului Regal dacă este catolic şi a Statusului catolic”.
Profesorul Buzogany afirmă că din testament rezultă faptul că Biblioteca a fost donată ”Bisericii, în general, şi Provinciei bisericii universale catolice din Transilvania, în special, cu scopul ca în acelaşi timp să fie şi o instituţie publică”. Potrivit acestuia, episcopul Batthyany nu a retrocedat Biblioteca guvernatorului Transilvaniei, ci ”numai a recomandat pentru asigurarea stabilităţii economice”. O primă soluţie în acest proces este aşteptată în cursul acestui an. La Curtea de Apel, judecata este în faza solicitării unor informaţii de la un fost angajat la Bibliotecii din Alba Iulia. Oricare va fi decizia Curţii de Apel, hotârârea definitivă va fi pronunţată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.