Dosarul Batthyaneum: Curtea de Apel a finalizat cercetarea judecătorească şi a rămas în pronunţare
0Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit pentru data de 20 iunie pronunţarea în dosarul în care Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia solicită anularea deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile aflate în incinta acestuia.
Miercuri, 5 iunie, la ultimul termen, avocaţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia au cerut anularea deciziei menţionate şi restituirea în natură a imobilului, precum şi a bunurilor mobile - fonduri de carte, colecţie de incunabule etc. Ei au susţinut că respingerea cererii de retrocedare a fost ”una extrem de lapidară, fără niciun fel de motivare”.
Pe de altă parte, juriştii care au reprezentat Biblioteca Naţională a României şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, precum şi procurorul de caz au susţinut că decizia prin care Comisia a respins cererea de retrocedare este ”perfect legală” şi au solicitat respingerea acţiunii Arhiepiscopiei. Procesul se jduecă, pe fond, la Curtea de Apel, de doi ani şi jumătate. Decizia pe care o va pronunţa instanţa de Alba Iulia nu va fi definitivă, aceasta putând fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a respins, în 2015, cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia privind retrocedarea imobilului Bibliotecii Batthyaneum, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român. Ulterior, instituţia de cult a contestat decizia în justiţie. La dosarul cauzei au fost depuse traduceri ale testamentului episcopului Batthyany Ignac, din limba latină, realizate atât de către specialistul propus de Arhiepiscopie, cât şi de cel al Bibliotecii. Traducerile au diferenţe semnificative, specialiştii arătând în mod diferit care este semnificaţia ”Provinciei Transilvania” din testament. Reprezentantul Arhiepiscopiei a spus că este vorba despre o prelungire a bisericii catolice, în timp ce expertul propus de bibliotecă a arătat că termenul semnifică puterea executivă a statului.
Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost donate Bisericii şi Provinciei Transilvania de episcopul Batthyany Ignac, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente. Acestea au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas, până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite şi de alte obligaţii financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.
Biblioteca Batthyaneaum adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică. Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch. Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei). O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.