Dispută între procurori în dosarul Berbeceanu. Reprezentantul Parchetului General vrea sesizarea CJUE, procurorul DIICOT a cerut rejudecarea cauzei
0Un procuror de la Parchetul General şi un altul de la DIICOT au avut opinii diferite, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul comisarului-şef Traian Berbeceanu atunci când s-a pus în discuţie sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cazul deciziei CCR privind completurile specializate de 3 judecători.
Procurorii din Parchetul General şi DIICOT, care pledează în dosarul comisarului-şef Traian Berbeceanu au pus luni, 4 noiembrie, concluzii diferite în faţă Înaltei Curţi.
Procurul de la Parchetul General a solicitat sesizarea CJUE, în timp ce reprezentantul DIICOT a cerut rejudecarea cauzei. Poziţia procurorului DIICOT are legătură cu faptul că doi foşti procurori ai structurii de parchet din Alba Iulia sunt inculpaţi în acest dosar, fiind acuzaţi de represiune nedreaptă în timpul procedurilor de cercetare a comisarului şef.
Pentru sesizarea CJUE s-a pronunţat şi fostul şef al BCCO Alba Iulia. Ceilalţi avocaţi din dosar, ai căror clienţi au fost condamnaţi în fază de fond, au cerut rejudecarea dosarului şi retrimiterea în fază de Cameră Preliminară. Potrivit deciziei CCR privind completurile specializate de 3 judecători, completul de 5 judecători ar fi trebuit să trimită cazul la rejudecare în fază de fond.
Curtea Constituţională a stabilit, prin decizia din 3 iulie 2019, cu majoritate de 5 la 4, că a existat un conflict între ÎCCJ şi Parlament în ceea ce priveşte constituirea completelor de 3 judecători. Cu alte cuvinte, cauzele ar fi trebuit să fie judecate de magistraţi specializaţi în fapte de corupţie.
De menţionat că acest dosar a mai ”beneficiat” de schimbarea completului şi în faza apelului, ca urmare a unei alte decizii a Curţii Constituţionale, din 2018, care a stabilit, nelegalitatea compunerii completelor de 5 judecători de la ÎCCJ. În 30 iunie 2016, la doi ani de la începerea procesului, fostul şef al BCCO Alba Iulia a fost achitat în dosarul penal iar procurorii acuzaţi că au fabricat probele care au dus la incriminarea şi înlăturarea sa au fost condamnaţi la închisoare.
De asemenea, Traian Berbeceanu ar fi trebuit să primească peste 100.000 de euro, daune morale şi materiale de la foştii săi anchetatori. Fostul procuror Ioan Mureşan Mureşan Ioan a primit 7 ani de închisoare pentru represiune nedreaptă, abuz în serviciu şi fals intelectual. Poliţistul Alin Mirel Muntean a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru represiune nedreaptă şi fals intelectual, iar ex-procurorul Nicolaie Ioan Cean a primit 2 ani cu executare pentru complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.