Curiozităţi vizuale din Cetatea Alba Carolina. Clădiri celebre reprezentate original de un artist în urmă cu un secol
0Oraşul Alba Iulia şi, în special, Cetatea au fost, de-a lungul timpului, în atenţia artiştilor români şi străini care au redat în diferite moduri frumuseţea clădirilor.
Mărturii vizuale, de la începutul anilor 1900, au rămas de la un artist mai puţin cunoscut, Reithofer Jenő. Pictor, grafician si ilustrator de carte, Reithofer Jenő (Eugen) a abordat cu precădere tehnica pastelului, dar şi desenul în peniţă.
Artistul a surprins principalele locuri de memorie din Cetatea Alba Iulia, în zilele noastre cea mai mare cetate din România. Ne referim la: Catedrala Romano-Catolică, fostul Colegiu iezuit (n.a. actualul corp B al Universităţii ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), fostul Gimnaziu Superior Romano-Catolic Majláth (n.a. actualul corp C al Universităţii), Biserica Bathory (n.a. edificiul medieval a fost dărâmat la sfârşitul anilor 1800), fostul Colegiu Academic Bethlen (n.a. în zilele noastre are destinaţie militară).
Imaginile au fost publicate în revista de cultură ”Pásztortűz”, la Cluj, în 1926. Reithofer Jenő a participat cu lucrări la expoziţii organizate în mai multe oraşe din Transilvania, iar în gustul epocii a creat ex-libris-uri şi a ilustrat cărţi, precum cea apărută la Berlin, în 1926-„Basme-legende transilvanene“. Artistul a studiat grafica la Budapesta. Ulterior, s-a stabilit la Alba Iulia, unde şi-a deschis un atelier şi o şcoală privată de desen, în care a lucrat şi a format talente.
Clădirea Universităţii 1 decembrie 1918
Cetatea Alba Carolina este o fortăreaţă cu bastioane de tip Vauban construită la începutul secolului al XVIII-lea în oraşul medieval Alba Iulia pe Dealul Citadelei, având rol de fortificaţie strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale Imperiului Otoman şi de consolidare a puterii habsburgice pe plan local. Anterior epocii în care a fost construită, în acelaşi loc s-au mai aflat alte 2 fortificaţii precedente: Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina (106 e.n.) şi Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII).
Proiectul, din punct de vedere tehnic îi aparţine arhitectului italian Giovano Morando Visconti. Lucrările (estimate în total la peste un milion de guldeni de aur) – au fost conduse iniţial de către acesta (care a murit în 1717 la 65 de ani, de ciumă) şi ulterior de inginerii militari Iosif de Quadri (1717-1727) şi Konrad won Weiss (1727-1738). Deşi sistemul de apărare proiectat iniţial cuprindea 4 linii de fortificaţii şi o fortificaţie mai îndepărtată plasată pe Dealul Furcilor - aflat în vecinătate[5], construcţia finală a avut numai 3 linii