Cum petreceau Elena şi Nicolae Ceauşescu Revelionul. Cadourile inutile primite de la secretarii de partid din judeţe
0Punctul culminant al Sărbătorilor de iarnă în perioada comunist îl reprezenta Revelionul. Cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu îşi avea un rol foarte important în derularea evenimentelor din ultima zi a anului. Trebuiau să fie şi cu această ocazie cei mai importanţi fii ai naţiunii.
În lipsa petrecerilor la restaurant, rezervate atunci doar nomenclaturiştilor, românii se adunau în grupuri mici, în apartamente, şi aveau ca unică distracţie programul difuzat de TVR. Seara de Revelion era singura din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit şi în care nu se lua lumina.
Pentru românii aflaţi sub dictatura ceauşistă, pregătirile pentru Revelion începeau cu câteva zile înainte. Fără forfotă în magazinele ale căror galantare erau goale chiar şi în preajma Sărbătorilor, românii încropeau masa de Revelion din ce găseau. Cafea procurată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt, în ziare, cârnaţi procuraţi pe pile, salată boeuf şi preparate din porcii tăiaţi din gospodăriile de la ţară. De cele mai multe ori, porci tăiaţi la ţară pe furiş erau transportaţi, în secret, la oraş, în portbagajele autoturismelor.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre nomeclatura comunistă şi, în special, despre cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu. Aceştia îşi aveau un rol bine definit în derularea evenimentelor, iar totul începea în 31 decembrie cu urările în direct la televiziune adresate celor doi. Totul se întâmpla în sala de sport a clubului Floreasca din Bucureşti, unde zeci de persoane lucrau câteva săptămâni pentru a constui decorurile uriaşe. Zeci de brazi drepţi şi semeţi, înalţi de patru până la opt metri, trimişi de ocoale silvice fruntaşe din toate regiunile ţării constituiau decorul principal al platoului imens de filmare. Se montau arborii în suport, se împrăştia cetină printre ei şi se compunea o veritabilă ”ferie” de Revelion.
Fiecare regiune istorică prezenta urări pentru noul an şi aducea cadouri. Evenimentul avea loc, în fiecare an, în prima parte a zilei de 31 decembrie. Nicolae Ceauşescu înregistra un mesaj de Anul Nou, care era difuzat, în fiecare an, la miezul nopţii. La momentul respectiv, cuplul prezidenţial se afla la petrecere împreună cu cei mai importanţi reprezentaţi ai nomenclaturii. La masă se serveau mâncărurile tradiţionale româneşti, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Participanţi la aceste petreceri susţineau că Elenei Ceauşescu bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura, dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. Se mai servea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Petrecerea era ”condimentată” de cei mai în vogă artişti ai vremii. De obicei, masa se încheia până la ora 02.00, când cuplul Ceauşescu se retrăgea la culcare.
Arhitectul Camil Roguski a fost omul de casă al soţilor Ceauşescu, cel care se ocupa în fiecare an de împodobirea brazilor şi de primirea cadourilor de Crăciun şi Anul Nou. Acesta a decedat în 2012, dar a povestit de multe ori cum sărbătoreau cei doi sfârşitul fiecărui an. ”Îi făceam pomul de Crăciun, trebuia să se simtă mirosul de pădure, aduceam două maşini mari de cetină. Puneam numai globuri albe, impodobeam brazii de la fiecare vilă a lui, nu puneam dulciuri sau luminiţe electrice, pentru că nu ne dădeau voie pompierii. Printre brazi puneam animale sălbatice împăiate pentru că-i plăceau lui Ceausescu. De Revelion, familia Ceausescu nu făcea ceva ieşit din comun, ba din contra, era vorba de ceva banal. Se uitau la televizor, urmăreau amândoi discursul lui. Lui Ceauşescu îi plăcea să se vadă la televizor”, a spus arhitectul Roguski.
Nici un secretar de partid, directoraş, chiar şi oameni simpli nu ratau ocazia de a le trimite celor doi cadouri. ”Aproape toţi trimiteau nişte proştii. De exemplu, au primit un covor pe care scria «Sa trăiţi Tovaraşu’ Ceauşescu». Şi te ştergeai cu picioarele pe nasul lui. Tablouri făcute după fotografiile lor, tractoare, lucruri inutile. În ultimul an s-a luat hotărârea ca noi să trimitem fiecărui judeţ în parte o lista cu obiecte de care aveam nevoie prin mobilarea sau decorarea celorlalte case şi palate ale lui Ceauşescu. Mobilă, obiecte decorative, ceva care să fie de folos. Pe ei nici nu-i interesau cadourile. Mai făceam câte o expozitie cu ele, dar de multe ori nici nu veneau să le vadă. De fiecare data Ceauşescu îi lua Elenei câte un buchet de flori”, mai susţinea Camil Roguski.