Cum încearcă familia unui elev din Alba să anuleze în justiţie notele obţinute după contestaţiile de la Evaluarea Naţională. Acuzaţii de discriminare în proces
0Părinţii unui elev din Alba Iulia, care a susţinut examenul de Evaluare Naţională în sesiunea din acest an şi a contestat notele obţinute, fiind notat în final cu o medie mai mică decât cea iniţială, s-au adresat justiţiei.
Părinţii elevului au solicitat anularea unor articole din două ordine ale ministrului Educaţiei, precum şi suspendarea efectelor notelor înscrise în urma contestaţiilor la cele două materii: Limba şi Literatura Română, respectiv Matematică. Iniţial, media de admitere a fost 8,80, iar după contestaţii a scăzut la 8,55. Prin urmarea, repartizarea s-a făcut de pe locul 454 la nivel judeţean şi nu de pe poziţia 347.
Procesul în care sunt pârâţi Comisia Judeţeană de Admitere Alba, Inspectoratul Şcolar, Comisia Naţională de Admitere şi Ministerul Educaţiei a fost deschis în 26 iunie 2018 la Curtea de Apel Alba Iulia. S-a solicitat, în principal, menţinerea notelor iniţiale şi păstrarea acestora în cadrul procedurii de repartizare computerizată. Prima instanţă a respins cererea familiei din Alba Iulia, dar soluţia poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”Art. 8 din Ordinul nr. 4793/31.08.2010 nu prevede posibilitatea scăderii notei în urma contestaţiei, menţionând doar modalitatea de evaluare şi reevaluare. Art. 9 nu prevede expres această posibilitate doar faptul că «Candidaţii care depun contestaţii completează şi semnează o cerere tip prin care se menţionează faptul că au luat la cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei, poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere». Chiar şi cererea de contestaţie este nulă, fiind făcută şi semnată doar de candidatul minor, nu şi de părinte. Or, potrivit prevederilor exprese ale alin. 2 din art. 41 C. civ. «Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui». De altfel, Ordinul atacat nici nu prevede expres faptul că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica nota iniţială prin descreştere ci doar art. 9 face referire la această modificare dar strict cu referire la declaraţia pe care o dă candidatul iar nu in mod expres si imperativ”, se afirmă în acţiunea civilă aflată pe rolul instanţelor de judecată.
Acuzaţii de discriminare
Reprezentanţii elevului mai afirmă că art. 8 din ordin din nu face nicio referire la faptul că, dacă nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei, este mai mică decât notă iniţială, această notă mai mică este cea finală. ”Se precizează doar la alin. 4 al art. 8, faptul că «Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menţionată la alin. 1, 2 şi 3, nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă». Atâta timp cât în acesta nu se prevede expres că nota definitivă poate fi mai mică decât cea iniţială se aplică principiul de drept potrivit căruia nu poate fi agravată situaţia în propria cale de atac. Contestaţia formulată în procedura de evaluare naţională este o veritabilă cale de atac, prin urmare se supune aceloraşi reguli.
Este şi absurd şi total discriminator, ca principiul de drept «non reformatio in pejus» (nimănui nu i se poate înrăutăţi situaţia în propria cale de atac – n.r.) să se aplice în toate raporturile juridice de drept procesual civil, administrativ şi penal, ale căror beneficiari sunt persoane cu capacitate de exerciţiu (majore), iar minorilor să nu li se aplice; aceasta ar însemna că minorilor li se aplică un tratament discriminator negativ, mai drastic decât majorului, ceea ce este inadmisibil şi în total dezacord cu un alt principiu de drept, şi anume acela al interesului superior al minorului”, se mai susţine în plângerea adresată Curţii de Apel. Tot discriminator este considerat şi faptul că minorul şi reprezentantul său legal, nu au dreptul de a-şi vedea lucrarea înainte de a face contestaţie, deci după evaluarea iniţială. Se afirmă că prin aceasta se încalcă grav dreptul la apărare, inclusiv prin faptul că minorul este silit să semneze acea declaraţie, altminteri nu i se acceptă contestaţia.
Acţiunea respinsă pe motiv că nu au fost îndeplinite două condiţii
”Nepermiţându-i-se candidatului minor şi/sau reprezentantului legal să vadă lucrarea după evaluarea iniţială şi înainte de a formula contestaţie i se încalcă dreptul de a fi informat cu privire la greşelile pe care le-a fă cut în tratarea subiectelor. Dacă i s-ar fi permis acest lucru, poate nu ar mai face contestaţie, dar nu i se permite pentru ca apoi să i se micşoreze nota dacă a contestat, nefiind informat. Pe de altă parte, dreptul acordat pentru a face contestaţie este foarte scurt - 5 ore - timp în care nu i se asigură nici mijloacele adecvate pentru a hotărî asupra formulării contestaţiei. Nelegală este şi prevederea privind reevaluarea întregii lucrări, atâta timp cât nemulţumirile contestatorului ar putea să vizeze doar subiectele la care a fost notat necorespunzător, dacă i s-ar permite să vadă lucrarea anterior contestaţiei”, se precizează în acţiunea adresată instanţei.
Acţiunea de suspendare a efectelor notelor rezultate în urma contestaţiilor a fost respinsă de Curtea de Apel pe motiv că nu are natura juridica a unui act administrativ în condiţiile contenciosului administrativ. Cererea privind suspendarea articolelor din ordinele Ministerului Educaţiei, emise în 2010, a fost, de asemenea, respinsă pentru că instanţa a constat că nu sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.
”În ce priveşte paguba iminentă, instanţa apreciază că este îndeplinită această condiţie, deoarece prin executarea actului atacat s-ar produce consecinţe grave, având în vedere că repartizarea se va face de pe poziţia 454 şi nu de pe poziţia 347, poziţie pe care a avut-o înaintea contestării notelor obţinute la evaluarea naţională. Paguba este evidentă, întrucât iniţial a obţinut media 8,80, iar în urma contestaţiei media 8,55, reducere care îi pot afecta opţiunile de înscriere la liceu. Însă, instanţa reţine doar îndeplinirea condiţiei pagubei iminente, nefiind suficientă pentru a se dispune suspendarea”, se susţine în motivarea deciziei judecătorului. Magistratul a constatat că nu este îndeplinită şi condiţia existenţei unui caz bine justificat, deoarece ”pentru a interveni suspendarea executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate, căci suspendarea executării actelor administrativo constituite o situaţie de excepţie care intervine în condiţiile expres prevăzute de lege”.