Cum a câştigat procesul cu ANI un fost deputat de Alba care şi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar
0Fostul deputat Corneliu Olar, în prezent candidat al PNL pentru funcţia de primar în comuna Horea din Apuseni, a câştigat prima etapă a procesului de incompatibilitate cu Agenţia Naţională de Integritate, acre îl acuză că şi-a angajat ilegal fiica la cabinetul parlamentar. Olar a obţinut anularea raportului ANI pe motiv că legea nu prevedea o interdicţie la momentul existenţei contractului de muncă.
ANI a constatat existenţa conflictului de interese administrativ în legătură cu fostul deputat Corneliu Olar în octombrie 2015. Acesta a reprezentat PDL Alba în Camera Deputaţilor în perioada 2008 – 2012. Înainte de a fi deputat, Olar a ocupat funcţia de primar în comuna Horea, post pe care vrea să îl obţină din nou la alegerile locale din iunie.
Potrivit ANI, în calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 29.139 lei.
Agenţia a reţinut ca reclamantul a deţinut funcţia de deputat în Parlamentul României în perioada 19.12.2008-19.12.2012, calitate în care a încheiat contractul civil nr. 827/16.02.2009, cu privire la prestarea activităţilor în cadrul Biroului său Parlamentar a fiicei sale O.E., care a obţinut venituri in suma de 23.724 lei. Contractul s-a derulat în perioada 16 02 2009-15 08 2011. ANI a apreciat ca persoana evaluată a avut un interes personal de natură patrimonială prin semnarea contractului civil nr. 827/16.02.2009, întrucât fiica sa a încasat venituri pe durata deţinerii funcţiei de referent, afectându-se prin aceasta relaţiile de serviciu şi bunul mers al unităţii publice.
Corneliu Olar a contestat raportul ANI la Curtea de Apel Alba Iulia şi a avut câştig de cauză. Instanţa a considerat că legea nu prevedea interdicţia angajării rudelor la cabinetul parlamentar în perioada existenţei contractului dintre fiica fostului deputat şi Camera Deputaţilor. Potrivit motivării făcute publice de instanţa de judecată, legea nr. 219 din 5 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor stabileşte la art 62 că membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar.
”Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, in forma iniţiala, nu prevedea interdicţia privind angajarea membrilor familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea la respectivul birou parlamentar, modificare care intervine doar prin apariţia Legii nr. 219/2013.
(…) Împrejurarea ca reclamantul a angajat in cadrul biroului sau parlamentar, în calitate de referent pe fiica sa, anterior datei la care legea stabilea în mod expres aceasta interdicţie, reprezintă o împrejurare ce nu se circumscrie conflictului de interese, astfel cum este reglementat de lege, deoarece la data la care a fost încheiat contractul civil nu exista interdicţia legala, iar per a contrario, o astfel de situaţie apare ca fiind posibila. A admite existenta conflictului de interese anterior datei la care a intrat în vigoare dispoziţia legala ce interzicea în mod expres acest fapt , presupune aplicarea in mod retroactiv a dispoziţiilor legale, ceea ce contravine art. 15 al. 2 din Constituţie, art. 6 al. 1 teza a II-a din Codul civil din 2009, urmând ca reclamantul sa fie sancţionat în baza unei dispoziţii legale ce nu era in vigoare la data încheierii contractului. Instanţa mai retine ca la data încheierii convenţiei, pentru exercitarea activităţii de parlamentar, reclamantul avea posibilitatea de a-si organiza birou parlamentar, fiind alocata in acest sens lunar o sumă forfetară din bugetul Parlamentului, având obligaţia să justifice modul de cheltuire a sumei alocate, indiferent de calitatea persoanei care este angajata in biroul parlamentar şi pentru care legea nu stabilea vreo interdicţie.
(…) Instanţa apreciază ca reclamantul, în perioada exercitării mandatului de deputat nu s-a aflat in conflict de interese in sensul art. 70 din Legea nr. 161/2003 , astfel ca fata de aceasta împrejurare, instanţa urmează sa anuleze raportul de evaluare. La pronunţarea soluţiei, instanţa a avut in vedere următoarele probe administrate in cauza, si anume raportul de evaluare nr. 37577/2015, convenţia civila încheiata, situaţia angajaţilor din biroul parlamentar, fisa fiscala a veniturilor obţinute. În consecinţa, fata de considerentele menţionate anterior, instanţa în temeiul dispoziţiilor art. 1, 8 si 18 din Legea contenciosului administrativ, urmează sa admită acţiunea în contencios administrativ formulata de reclamantul O.C. în contradictoriu cu parata Agenţia Naţionala de Integritate şi va anula raportul de evaluare nr. 37577/G/II/13 10 2015. Se va respinge excepţia prescripţiei dreptului de a întocmi raportul de evaluare”, se susţine în motivarea deciziei de la Curtea de Apel Alba Iulia. Aceasta poate fi contestată de către Agenţia Naţională de Integritate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.