„Credenţionalul“ lui Vasile Goldiş, marele om politic care a citit Rezoluţia Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918
0Fiecare dintre cei 1.228 de delegaţi oficiali ai naţiunii române din Transilvania care au fost prezenţi în Sala Unirii la 1 Decembrie 1918 a avut câte o împuternicire care se numea „credenţional“. La loc de frunte se află ”paşaportul” lui Vasile Goldiş, aflat în colecţia Muzeului Unirii.
Documentul atestă calitatea lui Vasile Goldiş de deputat ales pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Marele om politic ardelean este cel care a dat forma definitivă a Rezoluţiei Unirii, program pe care tot el l-a expus în faţa reprezentanţilor românilor ardeleni.
Fiecare dintre cei 1.228 de delegaţi oficiali ai naţiunii române din Transilvania care au fost prezenţi în actuala Sală a Unirii în 1 Decembrie 1918 a avut câte o împuternicire care se numea „credenţional“. Documentul era un fel „paşaport“, în baza căruia deţintorii primeau o legitimaţie care le asigura intrarea în sala de dezbateri. Din procesul verbal al Marii Adunări Naţionale aflăm că la dezbaterile din sala au fost prezente, pe lângă cei 1.228 de delegaţi, şi alte persoane, cum ar fi, ziariştii. O dovadă în plus este dată de numărul legitimaţiilor de acces în sala de dezbateri, în jur de 1500.
Credenţionalul lui Vasile Goldiş dovedeşte calitatea de deputat ales pe Colegiul electoral al Rodnei pentru Marea Adunare Naţională de acum 100 de ani, alături de alţi patru delegaţi: „Drept-ce sus numiţii delegaţi sunt prin aceasta autorizaţi a lua parte cu ot decisiv la Marea Adunare Naţională Română ce se va convoca prin Cosiliul Naţional Român, în numele tuturor românilor din acest cerc electoral…şi a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorţii viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria şi Bănatul Timişan“.
Vasile Goldiş a dat forma definitivă a Rezoluţiei privind Unirea. Tot lui i-a revenit misiunea de expunere a proiectului în actuala Sală a Unirii, la 1 Decembrie 1918, ora 12.00 fix. Manuscrisul original se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii şi mai este cunoscut şi ca „mapa lui Vasile Goldiş“. Fiecare pagină a manuscrisului lui Vasile Goldiş este numerotată cu cifre romane, de la I – XIII. Primele nouă pagini conţin cuvântarea propriu-zisă, iar ultimele trei articolele Hotărârii Adunării Naţionale, care se termină cu semnătura fruntaşului politic ardelean. "Vasile Goldiş a fost o figură proeminentă a Unirii, una, poate, dintre cele mai importante personalităţi ale
Partidului Naţional Român. (...) Momentul cel mai important din viaţa sa a fost atunci când a citit Hotărârea în Sala Unirii, în Cazina Militară din Alba Iulia, proiectul de Rezoluţie supus votului, la ora 12,00 fix, în 1 Decembrie. Ulterior, (...) el a ieşit de pe eşichierul politic", spune muzeograful Tudor Roşu.
El a explicat că aceste credenţionale au fost ”nişte împuterniciri, nişte mandate” care se dădeau delegaţilor ce urmau să fie prezenţi în Cazina Militară în data de 1 Decembrie. "Fiecare astfel de deputat preda credenţionalul şi, în baza acestuia, primea o legitimaţie care îi dădea dreptul să fie prezent în Sala Unirii. Au fost 1.228 de credenţionale, numărul de legitimaţii fiind mai mare, de cel puţin 1.500", a completat Tudor Roşu. În afara celor 1.228 de delegaţi, număr menţionat şi în procesul verbal al adunării, au fost prezente în sală şi alte persoane, cum ar fi, printre alţii, reprezentanţi ai presei.
Vasile Goldiş este cel care, în 1918, a rostit discursul solemn în care a făcut o retrospectivă istorică asupra trecutului neamului românesc şi a prezentat spre primire Rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român. El a subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: ''Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă... teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român'', a spus, la 1 Decembrie 1918, Vasile Goldiş.
În finalul discursului său, Vasile Goldiş a dat citire textului Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale. Celebrele credenţionale cu numele celor 1.228 de delegaţi de pe tot cuprinsul Transilvaniei prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, se regăsesc în cea mai mare şi mai valoroasă colecţie de documente ale Unirii Transilvaniei cu România. În total, sunt aproape 6.000 de acte originale, clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional al României, care au fost donate în anul 1929, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, de Asociaţia ASTRA.
Te-ar putea interesa şi: