Comuna săracă din Apuseni care stă pe un munte de aur. Situaţia dificilă în care a ajuns Roşia Montană
0Comuna Roşia Montană din judeţul Alba, celebră la nivel internaţional ca urmare a controverselor privind proiectul minier privat de exploatare a aurului, se află în prezent într-o perioadă dificilă a existenţei sale.
Chiar dacă „stă pe un munte de aur”, comuna din Munţii Apuseni are printre cele mai mici rate de dezvoltare din judeţul Alba. Fără reţea modernă de apă potabilă şi cu cea mai mare parte a drumurilor comunale la stadiul de pământ şi piatră, Roşia Montană se află departe de lumea civilizată.
Statistica oficială arată că la Roşia Montană sunt mai puţin de 200 de angajaţi în condiţiile în care populaţia este de 2.700 de persoane. Populaţia activă ar fi în jur de 1.550 (între 19 şi 64 de ani). Numărul celor care iau şomaj este sub 150.
Astfel că un număr de 1.200 de persoane active fie nu au niciun venit şi implicit ocupaţie, fie lucrează la negru, ori sunt plecate la muncă în străinătate. În 2010, erau 995 de angajaţi, 12 ani mai târziu cifra a scăzut sub 200. Diferenţa o reprezintă oamenii angajaţi la compania Roşia Montană Gold Corporation, disponibilizaţi în perioada 2013 - 2015 după blocarea proiectului minier.
Doi medici de familie, două biblioteci şi niciun stomatolog
În Roşia Montană sunt în jur de 250 de copii care merg la şcoală. Nu toţi au putut urma şcoala online deoarece în localitate există numai 42 de computere (ultima raportare a INS). Statistica mai arată că există doi medici de familie, două biblioteci şi niciun medic stomatolog.
Foto Facebook
Populaţia a scăzut în acelaşi interval de la 4.000 la puţin peste 2.700. Şi la acest indicator, un rol important l-a avut compania minieră care a cumpărat 80 la sută din locuinţele aflate în zona vizată de proiect. Oamenii au plecat în alte localităţi, cei mai mulţi la Alba Iulia, unde a fost construit un cartier cu peste 300 de locuinţe. Bugetul comunei pe anul 2021 este de 21 de milioane de lei la capitolul „dezvoltare” şi de 6,3 milioane de lei la „funcţionare”.
Potrivit viceprimarului Vasile Morariu, comuna are doar doi kilometri de drumuri comunale asfaltate, dintr-un total de peste 40 de kilometric şi o reţea de apă potabilă veche de 40 de ani care nu mai satisface nevoile locuitorilor. O investiţie într-o nouă reţea de alimentare cu apă s-a blocat la un procent de 30%, contractul fiind reziliat. În acest an ar urma să fie demarată investiţia privind modernizarea sistemului de iluminat public şi va fi renovat sediul primăriei.
Anul trecut, Roşia Montană a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO pe lista sit-urilor aflate în pericol, decizie care ar trebui să influenţeze în mod pozitiv viitorul zonei.
Studiile realizate de compania privată în urmă cu mai bine de 10 ani au estimat că în subsolul Roşiei Montane există 314 tone de aur şi 1480 de argint, în zăcăminte. Prin exploatare s-ar pierde circa 20% ceea ce însemană că ar rămâne cu 215 tone de aur.