Colecţionarul de aparate foto care face portrete pe sticlă. Ambrotipia, reţeta după care se fac poze ca acum 150 de ani
0Radu Chindriş (36 de ani) este un fotograf profesionist, dar, dezamăgit de echipamentul foto digital, şi-a descoperit o nouă pasiune: colecţionarea unor aparate foto cu istorie şi realizarea imaginilor prin tehnici vechi de 100 de ani, cum ar fi ambrotipia, adică imagini pe plăcuţe de sticlă, cu argint.
Un fotograf profesionist readuce în actualitate o tehnică de fotografie folosită în urmă cu mai bine de 100 de ani. Pentru Radu Chindriş, procedura numită „ambrotipie“ înseamnă revenirea la fotografia autentică şi la emoţiile pe care le-a simţit când realiza primele poze pe film.
Radu a făcut prima fotografie în urmă cu 20 de ani, în comuna Stremţ din Alba. „A fost un apus pe lacul Stremţ, realizat cu aparatul tatălui meu. M-am apucat de fotografie încântat de magia fotografiei argentice şi foarte repede mi-am dat seama că poate fi un mod de viaţă. Dacă n-aş fi fost fotograf, aş fi devenit, probabil, restaurator sau medic“, spune Radu Chindriş (36 de ani).
A urmat studii în domeniul artelor vizuale la Cluj-Napoca, după care s-a mutat în Bucureşti, unde cariera s-a a cunoscut o evoluţie pozitivă. Radu face fotografii de modă şi comerciale, multe dintre instantaneele sale ajungând pe prima pagină a revistelor glossy. Prin faţa obiectivului lui Radu Chindriş au trecut multe vedete autohtone, dar şi personaje cunoscute din străinătate. Radu a obţinut multe premii pentru fotografiile realizate. De menţionat ar fi locul I la concursul organizat de centrul experimental de Fotografie din Prato, din Italia, şi la competiţia internaţională de fotografie National Geographic, în 2006.
Ambrotipia, „regina portretelor“
Una dintre marile pasiuni ale lui Radu este colecţionarea de aparate vechi de fotografiat. După ce a adunat mai multe, i-a venit ideea să le şi folosească, mai exact, să realizeze portrete pe plăcuţă de sticlă, cu argint, un procedeu abandonat de mulţi ani, dar pe care el în readuce în actualitate. Astfel de fotografii se realizau în urmă cu mai bine de 150 de ani. „Nu m-am gândit niciodată că voi face fotografie pe sticlă. Realizam poze pe film când eram mic, a urmat tranziţia pe digital, fotografiile de modă şi din domeniul comercial. Am ajuns la un moment dat la saturaţie şi am zis că este prea facil de făcut fotografie şi am început să caut ceva mai autentic. Noi căutăm tot felul de provocări în viaţă. Aşa am ajuns să experimentez şi să fac poze pe plăcuţă de sticlă“, afirmă Radu Chindriş.
Foto: colecţia personală Radu Chindriş
Tehnica se numeşte ambrotipie, supranumită cândva „regina portretelor“ şi a apărut pentru prima oară la mijlocul secolului al XIX-lea. „În urmă cu câţiva ani, după ce am avut cumva nişte dezamăgiri în ceea ce priveşte echipamentul foto digital, facilitatea cu care se făceau imagini, am zis că e momentul să caut ceva mai autentic, mai complex. Au fost câţiva ani de muncă, am evoluat încet şi, într-un final, cred că e momentul să merg mai departe într-o altă direcţie în care trăiesc iarăşi emoţiile pe care le aveam când făceam fotografie pe film“, spune fotograful. Aşa a ajuns Radu Chindriş la aparatele de fotografiat vechi.
Restaurează aparate vechi
După cinci ani de experimente, astăzi are studioul plin de aparate rare, iar pe unele le şi restaurează. „Cel mai mult îmi place fotografia pe colodiu umed, pentru că are unicitate, respectiv nu mai putem recrea o imagine a doua oară“, completează Radu. Procesul de prelucrare a fotografiilor pe sticlă nu este deloc simplu. Durează aproximativ 15 minute, timp în care fotograful pregăteşte totul ca la carte. După 10 secunde de expunere, „filmul“ se developează în camera obscură.
Imaginea finală este formată din moleculele de argint care rămân pe suprafaţa lucioasă. Se spune că o astfel de fotografie poate rezista o veşnicie, fără să se deterioreze. Aparatele însă nu sunt uşor de găsit, fiind destul de rare. „Unele aparate le-am găsit întregi, pe altele le-am luat pe bucăţi. E foarte greu să găseşti totul în stare perfectă la acelaşi om“, mai afirmă tânărul fotograf.
Aceleaşi reţete ca acum 150 de ani
Radu realizează acum astfel de fotografii unicat în atelierul propriu din Bucureşti. „Folosesc aceleaşi reţete de preparare a substanţelor ca acum 150 de ani. Chiar şi obiectivele şi aparatele folosite sunt din acea perioadă. Modelele sunt contemporane. În căutarea unui apart de fotografiat şi a unui obiectiv care să se potrivească stilului meu, am strans o colecţie destul de mare. SUA, Anglia, Japonia, Germania, Belgia, India sunt doar câteva ţări din care mi-am luat aparate“, completează Radu Chindriş.
Foto: colecţia personală Radu Chindriş
Radu îşi doreşte ca într-o zi să poată să-şi dedice tot timpul fotografiei autentice şi să-i convingă pe cei din jur că un lucru vechi nu este neapărat şi învechit. „La fel cum la lumea reîncepe să asculte muzică pe vinil, la fel şi la fotografie, lumea se întoarce la film sau la alte procedee mai vechi“, spune acesta. Cu experienţă mare în fotografie, Radu are şi un sfat pentru cei care profesează în domeniu: „Le-aş spune tuturor să se gândească mai mult la ce vor să transmită înainte să apese pe declanşator“.
Ce este ambrotipia
Ambrotipia, tehnica lucrului în argint, a apărut în 1849, fiind inventată de englezul Frederick Scott Archer. După zece ani, Carol Popp de Szatmáry, fotograful Casei Regale din România, a început să o folosească în România. Fotografiile sunt făcute pe un suport de sticlă, peste care se toarnă colodiu, o substanţă pe bază de eter şi alcool, pentru a-i da aderenţă, apoi este introdusă într-o baie de argint timp de câteva minute pentru a-i da fotosensibilitate. Ulterior, sticla este introdusă în aparatul cu burduf şi expusă cel puţin zece secunde. După expunere, placa este developată, iar după uscare, este acoperită cu un strat special pentru protecţie şi poate fi folosită ca negativ sau se poate finaliza ca un pozitiv unicat prin înnegrirea spatelui.