Cetatea Alba Iulia, cireaşă pe tortul turistic al Europei. Lucrările de restaurare au costat 50 de milioane de euro

Cetatea Alba Iulia este readusă la viaţă prin ample activităţi de restaurare. Refacerea porţilor şi amenajarea parcului din şanţurile cetăţii sunt principalele lucrări desfăşurate de municipalitate în ultimii ani. Aproximativ 200 de milioane de lei (circa 50 milioane de euro) au fost investiţi sau sunt în curs de cheltuire pentru a pune fortificaţia pe harta turistică a Europei. În procent de 85 la sută, banii provin din fond

Începând din anul 1994, nucleul istoric al Alba Iuliei a fost supus unui amplu proces de restaurare, pe o porţiune a acestuia fiind amenajat şi Traseul Celor Trei Fortificaţii. Centrul istoric al Alba Iuliei se află pe lista de aşteptare a României pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Proiecte majore de restaurare

Procesul de restaurare al cetăţii a început la Alba Iulia în urmă cu 17 ani. Abia în urmă cu doi ani, majoritatea monumentelor au fost reabilitate, iar Alba Carolina a început să respire aerul vechii istorii.

Poarta I este situată în partea estica a ansamblului şi este cladită în forma unui arc de triumf prevăzut cu trei deschideri. Lucrările de restaurare au fost finalizate în 2007 şi s-au ridicat la suma de aproximativ 2,25 milioane lei.

Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a fost inaugurată în 2009. Ea a fost dărâmată în anul 1937, pentru a se permite accesul maşinilor de mare tonaj în zona în care a fost construit Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Obiectivul a fost refăcut după fotografii de epocă, şi cu ajutorul unor părţi din vechea poartă, iar lucrările au costat 2,2 milioane de lei.

Cea mai impunătoare dintre porţile Cetăţii Vauban, Poarta a III-a, unde se află şi Celula lui Horea, a fost redată circuitului turistic în primăvară lui 2009, după mai bine de un deceniu de la demararea lucrărilor de restaurare care au costat aproape 7 milioane de lei.
„Pe Poarta a III-a a Cetăţii din Alba Iulia se găsesc panouri care înfăţişează scena în care împăratul Carol al VI-lea predă generalului Eugeniu de Savoia spada şi un steag cu o eşarfă inscripţionată şi scena victoriei în război a generalului Eugeniu de Savoia care primeşte de la Zeiţa Victoria macheta cetăţii. Spre est poarta este încoronată de statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în timpul căruia s-a construit cetatea”, a explicat Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Galerie foto: Cetatea Alba Iulia, înainte şi după lucrările de restaurare

Poarta a IV-a amplasată în zidul cetăţii din apropierea celor două catedrale, Ortodoxă şi Romano-Catolică, adăposteşte un centru de informare turistică şi o expoziţie despre monumentele Cetăţii. A fost complet restaurată ca urmare a unui proiect finanţat de Ministerul Culturii, Consiliul local Alba Iulia şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în valoare de 2 milioane de lei.

Refacerea Poarţii a V-a a costat 2,5 milioane de lei. Proiectul a fost finanţat printr-un grant oferit de Regatului Norvegiei, Islanda şi Liechtenstein.

Poarta a VI-a este singura care nu a fost încă reabilitată, dar este inclusă în proiectul privind refacerea zonei de vest a Cetăţii.

În primăvară, au fost finalizate lucrările de modernizare a Şanţurilor Cetăţii, proiect de 47,5 milioane de lei şi a presupus reabilitarea traseului estic, sudic şi nordic al fortificaţiei Vauban.                                   

Investiţiile continuă

Investiţiile în Cetate Alba Carolina continuă. Este în plin proces amenajarea centrului istoric al Cetăţii. Proiectul are o valoare de peste 76 de milioane de lei şi prevede şi transformarea parcului Custozza în piaţetă publică.

La începutul lunii iunie au demarat lucrările pentru reconstituirea laturii de Vest a Cetăţii Alba Carolina, cel mai spectaculos proiect de transformare al cetăţii. Acesta presupune readucerea zonei la înfăţişarea de dinainte de 1921, când a fost acoperit şanţul cu pământ pentru construirea Catedralei Ortodoxe. „Cetatea va putea fi percepută vizual în întregime, nu doar parţial aşa cum se întâmplă acum. Mai mult, latura vestică va fi legată de celalalte proiecte derulate în şanţurile de nord, est şi sud. Cetatea va deveni motorul economic al oraşului datorită afluxului de turişti“, a spus arhitectul Dan Sabău, administratorul firmei Grup Corint, care a câştigat aproape toate lucrările de modernizare şi restaurare în Cetate. Lucrările ce sunt în plin proces de derulare sunt estimate la aproximativ 50 de milioane de lei. Ele vor fi finalizate abia anul viitor.

„Municipalitatea albaiuliană este printre cele mai performante autorităţi publice locale din România în atragerea de fonduri europene în comparaţie cu alte administraţii locale. Astfel am demarat 18 proiecte de restaurare, ceea ce ne clasează pe primul loc în ţară. Cetatea Alba Carolina conţine majoritatea acestor proiecte“, a declarat primarul Mircea Hava.

Imagini din Cetatea Alba Iulia

Istorie de peste 2.000 de ani

Istoria cetăţii din Alba Iulia îşi începe povestea în urmă cu mai bine de 2.000 de ani şi este o mărturie vie a trei epoci diferite: Castrul Roman Apulum (106 d.Ch.), Cetatea Medievală Bălgrad (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec. XVIII). Poarta Castrului Roman a fost reconstruită ca pe vremea lui Traian, fiind inaugurată în 2010. Poziţionată în zona Traseului Celor Trei Fortificaţii, este obiectiv unic în Europa. Valoarea lucrărilor de reabilitare a fost de 1,77 milioane lei.

Cetatea Bălgrad, denumirea în slavonă, din evul mediu datează din jurul anilor 1199, când oraşul apare atestat documentar sub numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), fiind centru al administraţiei Regatului Ungariei din Transilvania, colonizat cu saşi şi devenit reşedinţă a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Pricipatului Transilvaniei în perioada 1542-1690. Mihai Viteazu şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy. „Bălgrad înseamnă «oraşul alb». Denumirea vine de la calcarul alb, de la Ighiu, care era exploatat încă de pe vremea romanilor”, a explicat istoricul Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Fortificaţia de tip Vauban a fost construită între anii 1714-1738 după planul arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Cetatea era centrul militar al Transilvaniei şi depozitul general de armament. Fortificaţia are o valoare arhitecturală deosebită, fiind cea mai reprezentativă fortificaţie de tip Vauban din România.

Garda Cetăţii, atracţie pentru turişti

Garda Cetăţii Alba Iulia este punctul de atracţie pentru turişti. De patru ani, în fiecare zi la ora 12.00, are loc ceremonialul de schimbare a gărzii. Sâmbăta, la ora 12.15 în incinta Traseului Celor Trei Fortificaţii se înalţă steagul oraşului Alba Iulia şi se trag trei salve de tun.

Galerie foto: Garda Cetăţii Alba Carolina

Garda Cetăţii este compusă din peste 50 de oameni costumaţi în uniforme ale armatei austriece medievale. Ei sunt structuraţi în Garda Artileriei, Garda Porţilor şi Garda Cavaleriei. Comandantul Gărzii Cetăţii este colonelul în rezervă Dumitru Gheţe, fost şef de stat major şi conducător al Regimentul 52 Geniu „Apullum“.

Cetatea în cifre

4 noiembrie 1715 este data la care au început lucrările propriu-zise la construirea cetăţii pe baza planului întocmit de către arhitectul militar italian Giovanni Morando Visconti.
110 hectare este suprafaţa pe care se întinde fortificaţia de tip Vauban.
12 kilometri este lungimea zidurilor Cetăţii Alba Carolina.
2.0000 de iobagi este numărul celor care au muncit la ridicarea zidurilor.
6 porţi asigurau calea de acees în incitanta fortificaţiei în formă de hexagon.
7 bastioane conferă imaginea stelară a cetăţii, ele poartă numele de Eugeniu de Savoia, Sfântul Ştefan, Trinitatea, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.