Biserica Greco-Catolică vrea recunoaşterea în Constituţie a rolului istoric pe care l-a avut în constituirea şi modernizarea statului
0Cardinalul Lucian Mureşan a adresat o scrisoare senatorului Crin Anronescu, preşedinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituţiei, prin care i-a solicitat includerea a două amendamente în textul viitoarei Constituţii. Unul dintre acestea se referă la adăugarea Bisericii Greco-Catolice în articolul care va face referire la rolul Bisericii Ortodoxe şi a Casei Regale “în constituirea şi modernizarea statului român”.
Al doilea amendament se referă la definirea libertăţii religioase, urmând exemplul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. “Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională şi limba română în formele pe care le cunoaştem astăzi nu ar fi existat”, a spus Cardinalul Lucian, în argumentarea primului amendament.
Acesta a punctat în scrisoare din aportul pe care Biserica Greco-Catolică l-a avut în constituirea identităţii naţionale şi a statului român. Cardinalul Lucian a făcut, astfel, o incursiune istorică pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus “pentru prima dată termenul de «naţiune română» la 1737”, a continuat cu “Şcoala Ardeleană” care a “format conştiinţa naţională românească”, înlocuirea de către Biserica Greco-Catolică a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare naţională de la 1848 şi terminând cu aportul în unirea de la 1918 şi lupta împotriva “comunismului şi sovietizării ţării”.
“Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolică în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român a fost recunoscut de Constituţia din 1923 (art. 22) şi 1938 (art. 19), care afirmă: «Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietea faţă de celelalte culte»”, a completat Cardinalul.
“Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să dea credit instituţiilor care au făurit România, sperăm să luaţi ca model exemplul marilor oameni politici de după Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice menţionându-o în Constituţiile din 1923 şi 1938, şi nu al comuniştilor care au dorit rescrierea istoriei şi scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor”, a mai precizat Lucian Mureşan.
Al doilea amendament priveşte modificarea articolului 29 din Constituţie în vederea definirii libertăţii religioase în România urmând modelul Convenţiei Europene a Drepturilor omului, astfel: “Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.”
“Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declaraţia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat»”, consideră Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice.
Citiţi şi:
Povestea cardinalului Lucian Mureşan. De la „Drumuri şi Poduri“, la curtea Papei Benedict