Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia îi apără pe preoţii din Târnăveni acuzaţi de implicare într-un caz de trafic de minori
0Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei îi apără pe cei doi preoţi din Târnăveni (judeţul Mureş) acuzaţi de procurori DIICOT de implicare într-o reţea de trafic de persoane şi trafic de minori. Reprezentanţii Arhiepiscopiei susţin că preoţii sunt persoane respectate în comunitate.
”Acuzaţiile aduse celor doi preoţi de către membrii grupării specializate în trafic de persoane şi de minori de etnie romă din zona Târnăveni trebuie abordate cu discernământ şi responsabilitate, nu doar emoţional şi conjunctural. Cei doi slujitori sunt persoane respectate în comunităţile pe care le păstoresc, fiind cunoscuţi ca sacerdoţi de vocaţie, implicaţi deplin în formarea duhovnicească a credincioşilor din parohiile lor. Mai mult decât atât, ambii preoţi au sprijinit material, financiar şi spiritual comunităţile de rromi din zonă în repetate rânduri, potrivit misiunii nobile pe care o au de îndeplinit pentru toţi enoriaşii. Pe de altă parte, ei sunt acuzaţi acum tocmai de către o familie de rromi, care a beneficiat de ajutoare din partea unuia dintre cei doi preoţi”, se afirmă într-un comunicat de presă al Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, care gestionează din punct de vedere administrativ bisericile din judeţele Alba şi Mureş.
Instituţia de cult a demarat o anchetă internă, în cadrul căreia va analiza această situaţie. În condiţiile în care cei doi preoţi se fac vinovaţi de anumite acţiuni ce contravin legilor ţării şi canoanelor bisericeşti, Centrul eparhial de la Alba Iulia va lua măsurile care se impun. ”Ne manifestăm îngrijorarea faţă de valorificarea mediatică a unor cazuri asupra cărora se cunoaşte foarte puţin, bazate pe informaţii incomplete sau acuze ce nu au legătură cu realitatea, precum şi faţă de tendinţa de relativizare a demnităţii persoanei umane, a slujirii preoţeşti şi a relaţiilor între membrii aceleiaşi comunităţi”, se mai susţine în comunicat.
Reprezentanţii Arhiepiscopiei mai susţin că în cadrul celor 14 Centre de zi şi 17 Case de tip familial pe care le administrează, beneficiază de servicii sociale 607 copii ce provin din familii vulnerabile, dintre care 295 de copii sunt rromi. La acestea se adaugă Centrele de la Silivaş (judeţul Alba) şi de la Sângerul de Pădure (judeţul Mureş), intens mediatizate pentru fructuoasa activitate desfăşurată exclusiv cu cei 74 de copii de etnie romă, precum şi Programul de prevenire a abandonului şcolar, în cadrul căruia 132 de copii rromi beneficiază zilnic de o masă caldă, suport specializat pentru realizarea temelor şi activităţi de dezvoltare personală.
Minori duşi la cerşit în Franţa
Procucori DIICOT Târgu Mureş au reţinut miercuri, 23 septembrie, trei persoane de etnie romă pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi trafic de minori. În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2009, inculpaţii Grancea Paul, Grancea Cerasela, Muscă Maria şi suspecţii S. C. şi S. O. S. au constituit un grup infracţional organizat, cu preocupări pe linia traficului de persoane şi a traficului de minori, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea cerşetoriei pe relaţia Franţa.
S-a reţinut că în perioada 2009-2013 membrii grupului infracţional organizat au recrutat de pe raza localităţii Târnăveni, judeţul Mureş, mai multe persoane de etnie rromă (profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea, cin cauza lipsei educaţiei şi situaţiei materiale precare), pentru a cerşi în favoarea grupării infracţionale, în Franţa, mai precis în oraşul Marsilia, timp de trei luni, în baza promisiunii false (inducând astfel în eroare victimele) că li se va asigura cazarea şi trei mese pe zi, iar la întoarcerea în ţară, vor primi fiecare suma de 1.500 lei (câte 500 lei pentru fiecare lună de zile de cerşit).
Anterior deplasărilor în străinătate, la îndemnul liderului grupării, respectiv al inculpatului Grancea Paul, suspecţii L.S. şi P. D., preoţi în municipiul Târnăveni, au determinat victimele să depună un jurământ (profitând de teama de divinitate a acestora), prin care acestea se obligau să nu-şi însuşească din sumele obţinute din activitatea de cerşit (ci să predea toate sumele traficanţilor) şi totodată să respecte perioada de trei luni de zile pentru care au fost recrutaţi, cei doi preoţi obişnuind să ţină o evidenţă nominală a persoanelor pe care le-au determinat să jure.