Alba Iulia: Gheorghe David face turism la Detunate ca pe vremea străbunicii Fefeleaga

Gheorghe David, poreclit „Vetălău“, este strănepot de-al Fefelegii, femeia  făcută  celebră în nuvela scrisă de Ion Agârbiceanu. S-a întors la Bucium, în Apuseni, unde şi-a deschis o afacere în domeniul turismului.

Gheorghe David şi-a petrecut aproape 30 de ani în Valea Jiului, locul unde au lucrat sute de buciumani, după ce minele de aur din Apuseni au fost naţionalizate.

S-a pensionat în 1999, când s-a şi întors acasă, la Bucium Şasa, locul unde stau faţă în faţă Detunata Golaşă  şi Detunata Flocoasă., monumente ale naturii emblematice. A moştenit gospodăria părintească, situată pe dealul opus celui sub care străbunica lui, eroina lui Agârbiceanu, şi-a petrecut anii tinereţii.

Poreclit "Vetălău"

„Fata Fefeleagăi a fost mama tatălui meu şi a decedat când  tata o avut nouă luni. Casa în care locuiesc acum a fost făcută de bunicul meu, ginerele Fefeleagăi, în jurul anului 1914. O fost parasită 45 de ani, iar eu fiind obijnuit cu munca am pus-o la punct“, spune strănepotul Fefeleagăi.

Fefeleagul are porecla de „Vetălău“. Urmaşul Sofiei Danciu, femeia făcută celebră de Ion Agârbiceanu, protestează când e strigat pe numele real. Când aude formulele de politeţe : "dumneata" sau "dumneavoastră" nu scapă ocazia să te apostrofeze: "Mie îmi zici «Tu, Vetălău», bine? De vrei să ne-nţelegem ca lumea ", după care spune şi istorioară poreclei.

"Bunicul meu s-o însurat cu fata cea mare a lu’ Fefeleaga, o chema Maria. Lui i se zicea Niculae a Vetii, pă scurt - Vetălău. Eu seamăn mult cu el şî de-aia mi să zice şî mie tăt aşe", spune convins bărbatul. Bărbatul vorbeşte iute şi este ager la minte şi la spirit. Omul încercă să-şi limpezească amintirile tulburi din timpul mineriadelor pe plaiurile Fefeleagăi, la poalele Detunatelor măreţe, unde crede că " viaţa e alta".

Cazare la pensiunea „Tri paie“

Vetălău are planuri mari, vrea ca numele de Fefeleaga să ajungă  un brand cu care să atragă câţi mai mulţi turişti la poalele Detunatelor. Gospodăria e situată pe locul în care se unesc cele două drumuri ce urcă din Bucium – Şasa. Pentru început şi-a ridicat un popas, care poartă numele celebrei sale înaintaşe. 

Bărbatul spune că turiştii care vor să se bucure de frumuseţea  locurilor trebuie să plătească şi şi un „tribut“: un sfert de oră pe un drum prin pădure. Aşa că Vetălău le sare în ajutor oaspeţilor, fie cu calul, fie cu spatele, până la popas.

„Avem cazare pentru toate gusturile: în camere pot caza cam 8 oameni, iar în şură, adică la pensiunea «Tri paie», numai căte doi. Le arăt turiştilor cărările cele mai scurte spre frumuseţile din jur, le dau plăcinte buciumănene, cu brînză, ceapă şi mărar,   un păhărel cu pălincă de mere, ca să prindă inimă la drum şi apă rece din fântînă.", spune în glumă bărbatul.

Până-n 2009, Vetălău a organizat la Bucium Şasa festivalul "Cânt şi joc la buciumani", iar anul acesta vrea să reia tradiţia. De zece ani de cînd s-a întors în locul unde la poalele Detunatelor, Fefeleagul se încăpăţînează cu aceeaşi îndârjire ca strămoaşa lui să urce panta abruptă a agroturismului.

Ce ştiţi de la înaintaşi despre Fefeleaga?
G.D. „Era o femeie harnică nu se lăsa la nimeni, rămasă văduvă de tânără, dar nu se lăsa la nimeni. Bunicii mei îmi zâceau că atunci, când mai intrau vacile vecinilor pă locul ei, le prindea şî le lega de gard. Cân’ viniau vecinii să le ieie înapoi, le zâcea că nu le dă numa’ dacă îi plătesc bani. Ccân’ să-ntorceau nu le mai lua niciun ban. Era un fel de pedeapsă că n-au avut grija animalelor“.

Cum faceţi agroturism la Detunate?
G.D. „Nu e uşor, dar nu mă las, mi-a plăcut să muncesc de când mă ştiu. În 2003 am tras curent pă banii mei, aproape 600 de metri. M-o costat 200 de milioane atunci. Mai târziu am tras şi apă, cu un furtun, de la un kilometru jumătate distanţă. Exista foarte multe sanse ca zona noastră să devinaă o emblemă a turismului din munţii Aăuseni, sper ca fata mea, Anamaria va continua ce am început eu“.

Ce-i place: „ Mi-ar place să mai organizez festivalul Cânt şi joc la buciumani. Îmi amintesc cu drag de vremurile când căram până la popas trompetele şi toate instrumentele muzicanţilor cu calul, că altfel nu se putea, orăşenii nu erau obijnuiţi cu greul, cu mersul pe jos. Îmi place să fiu căutat de turişti, mi-e drag să-i primesc“, spune Vetălău

Ce nu-i place: „Nu-mi place că nu reuşesc să fac mai multe lucruri frumoase aici, peisajele sunt aşa frumoase şi ar merita cunoscute“, a încheiat urmaşul personajului din "Fefeleaga“.

Născut 13 iulie 1951
Studii: Liceul industrial Petroşani
Familie: o fiică