VIDEO Semnal de alarmă: Românii au dezvoltat rezistenţă la antibiotice. Unde poate duce asta şi cum vrea Ministerul Sănătăţii să limiteze consumul

Românii sunt mari fani ai antibioticelor, mulţi dintre ei reuşind să obţină medicamentele de la farmacie chiar şi fără reţetă de la medic. Dar mai există şi acele situaţii în care medicii prescriu antibiotice în exces, iar aceştia riscă să fie amendaţi în viitor. Motivul: din cauza consumului excesiv de medicamente bacteriile au devenit mai rezistente, iar oamenii pot fi răpuşi de boli mai repede decât în trecutul apropiat.

Aşa se face că infecţiile din spitale, în special cu Clostridium, devin foarte greu de învins şi ajung mortale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că este o problemă globală şi că dacă nu luăm măsuri, peste 34 de ani 10 milioane de oameni vor muri răpuşi de bacterii imune la antibitoce.

„Peste 90% din consum are loc în afara spitalului pentru infecţii tratate la domiciliu. Prescriptorii recomandă antibiotice inutile fie din lipsa informaţiei actualizate, fie la presiunea pacientului, persuasiunea companiilor farma. Corupţia generează rezistenţă la antibiotice. În societatea unde există corupţie, regulile sunt încălcate, nu-s respectate ghiduri, protocoale terapeutice, eliberarea medicamentelor se face fără prescripţie”, arată Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii.

Pentru a pune punct acestor situaţii, dar mai ales pentru a limita consumul de antibiotice din România (ocupăm locul doi la nivel european din acest punct de vedere-n.r.), Ministerul Sănătăţii a dat startul unei campanii de informare, ce vizează nu doar populaţia generală, ci şi personalul medical.

Concret, peste 600.000 de români iau zilnic antibiotice, media fiind de 12 zile de tratament pentru fiecare cetăţean de la noi, a apreciat profesorul Gabriel Popescu, infecţionist la Institutul Matei Balş şi consilier în Ministerul Sănătăţii, punctând că un consum excesiv de antibiotice vine cu o serie de riscuri nu doar pentru persoana care le ia, dar şi pentru cei din jur.

Mai exact, studiile au arătat că în ultimii ani, eficienţa antibioticelor a scăzut treptat, germenii devenind din ce în ce mai rezistenţi la medicamente, chiar şi la cele de ultimă generaţie, folosite la nivel european, fapt care îi îngrijorează pe specialişti.

„Anul acesta, ca şi în anii precedenţi, Centrul European pentru Prevenirea Bolilor Transmisibile a emis ca principala alertă rezistenţa faţă de ultimele medicamente antibiotice, ultima linie - Colistin, faţă de care deja bacteriile au rezistenţă mai mică sau mai mare. Noi suntem printre ţările care au dezvoltat o astfel de rezistenţă, chiar dacă în ultimele şase luni s-au făcut paşi, această campanie vrea să scoată în evidenţă importanţa de a folosi antibiotice doar când e necesar”, a explicat profesorul Gabriel Popescu într-o conferinţă de presă la Ministerul Sănătăţii.

Potrivit specialiştilor, antibioticele reprezintă medicamentele cu cel mai mare impact pe termen lung asupra sistemului imunitar, a celui digestiv şi la nivelul întregului organism, iar administrate în mod recurent sporesc rezistenţa corpului la infecţii şi scad în timp eficienţa altor tratamente. 

Jumătate din antibiotice se prescriu eronat

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste jumătate din antibiotice se prescriu eronat la nivel european, situaţia din România fiind mai alarmantă decât în alte state.

„Un număr îngrijorător de pacienţi recurge la automedicaţie. În acest context, am constatat că există foarte multe aşteptări legate de medicii de familie şi de necesitatea limitării de prescriere a antibioticelor. Însă pentru asta ar trebui să existe şi nişte hărţi cu zonele în care există o astfel de rezistenţă, colegii mei din mediul rural nu au acces la laboratoare performante pentru depistarea infecţiilor, motiv pentru care decidem pe loc abordarea terapeutică folosind metode empirice”, a explicat doctorul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Însă pentru a-i determina pe medici să prescrie mai puţine antibiotice decât prescriu în prezent e nevoie de un control susţinut, afirmă şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Acesta a precizat că vor fi făcute controale nu doar la medicii prescriptori ci şi în farmacii, pentru că multe medicamente se dau pacienţilor chiar fără o reţetă, asta cu toate că legea interzice acest lucru.

Antibiotice eliberate la mica înţelegere cu farmacistul

Concret, doar 10% din totalul de antibiotice se dau în spital, în timp ce 90% se dau în farmacii. „Există patru categorii implicate, fiecare dintre ele cu ponderea ei imposibil de neglijat - prescriptori, cei care eliberează fără prescripţie, vorbim de pacient şi vorbim de o mai bună de reglementare. 10% sunt prescrise în spital şi 90% sunt prescrise în afara spitalului. Legislaţia îi interzice farmacistului să elibereze fără prescripţie medicală”, a explicat profesorul Gabriel Popescu.

De altfel, anul acesta a fost publicat un studiu european care subliniază că 7% din europeni obţinuseră antibiotice fără prescripţie medicală, cercetare în care România figura cu un procent de 15%.

„Important e ca farmacistul să nu mai elibereze la mica negociere. Esenţial este să ai reguli, noi reguli avem, dar trebuie să întărim controlul şi eventual penalităţile, sunt mai multe măsuri pe care le avem în vedere, sunt în lucru, în stare de avizare, vom face inspecţii în farmacii şi în spitale, de asemenea. Cert este că un pacient care pleacă de la noi din spital ajunge, în prezent, într-o rezervă atunci când e dus la un spital din străinătate, tocmai pentru ca aceste bacterii rezistente să nu se transmită, ele există mai mult la noi decât în alte ţări”, a arătat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, adăugând că unul dintre ordinele de ministru aflate în pregătire stă la baza unui program de prescriere judicioasă a antibioticelor.