VIDEO Floarea-soarelui cu mai multe seminţe
0Un hibrid rezistent şi productiv de floarea-soarelui va lua naştere în urma unui proiect de cercetare internaţional. Americanii şi francezii vor da bani grei pentru studierea secvenţei ADN a florii-soarelui, în vederea obţinerii unui soi care să furnizeze mai multă hrană şi bioetanol.
Cercetătorii şi-au pregătit bine planul: vor să încrucişeze o floarea-soarelui obişnuită cu o specie endemică de plantă cu frunze argintii, din Texas, pentru a produce un hibrid cu flori mari, doldora de seminţe şi cu tulpini umplute cu un complex de zaharuri ce pot fi transformate în etanol, informează The Associated Press.
Planta texană, rezistentă la secetă, este cunoscută pentru tulpina lemnoasă, cu un diametru de peste zece centimetri, care poate creşte până la cinci metri înălţime.
„Din moment ce este cea mai apropiată rudă a florii-soarelui, ar trebui să avem cea mai mare încredere că planta texană îi va împrumuta hibridului mai multe dintre caracteristicile acesteia", spune liderul proiectului de cercetare, Loren Rieseberg, care este profesor de botanică la Universitatea din Columbia Britanică.
Schema genomului pentru 24.000 de specii
Oamenii de ştiinţă intenţionează să identifice genele responsabile pentru caracteristicile importante în domeniul agricol, cum ar fi conţinutul de ulei din seminţe sau toleranţa plantelor la secetă şi la pesticide.
Ulterior, echipa care gestionează activităţile din acest proiect vrea să întocmească o reprezentare schematică a genomului plantelor din cea mai mare familie a florii-soarelui, cunoscută în ştiinţă drept „Compositae". Aceasta cuprinde peste 24.000 de specii de floarea-soarelui, lăptuci, anghinare, margarete, păpădie etc.
Cercetătorii speră că peste cinci ani vor fi capabili să pună bazele unui program de încrucişare a plantelor în care înţelegerea genelor va duce la diminuarea semnificativă a timpului necesar dezvoltării hibrizilor. Activităţile coordonate de Rieseberg sunt deja benefice industriei, potrivit lui Larry Kleingartner, directorul Agenţiei naţionale pentru floarea-soarelui din SUA.
„Cercetările ne-au ajutat să identificăm nişte caracteristici care vor face ca noile plante să fie mai rezistente la bolile ce le distrug ţesuturile şi care, împlicit, afectează producţia şi calitatea culturilor. Acest tip de informaţie este atât de important tocmai pentru că nu va fi nevoie să pierdem opt ani până cresc plantele ca să analizăm rezistenţa acestui hibrid. Vom cunoaşte curând efectele, pe baza proprietăţilor moleculare", a mai spus KleinGartner.
Proiectul este finanţat de guvernul Canadei, de departamentele pentru Energie şi Agricultură din Statele Unite ale Americii şi de Institutul Naţional pentru Cercetare Agricolă din Franţa. În 2008, un alt grup de cercetători a schematizat genomul porumbului şi l-a postat pe internet. Ulterior, companiile de seminţe şi-au mărit semnificativ productivitatea. La fel s-a concretizat şi studiul genelor orezului, ale cartofului sau ale strugurilor.