VIDEO Enclava de la capătul tramvaiului 16: ce se ascunde în spatele turnurilor de sticlă din Pipera

Puţini din cei aproape 38.000 de corporatişti care lucrează în zona de birouri Pipera Sud ştiu că lângă locul lor de muncă există un minioraş uitat de vreme care arată exact ca acum 30 de ani.

În ultimul deceniu, Pipera Sud s-a schimbat radical faţă de modul în care arăta în anii 70 când regimul comunist a construit aici una dintre principalele platforme industriale şi tehnologice ale României.

Platforma Pipera, dezvoltată în jurul bulevardului Dimitrie Pompeiu, şi Calea Floreasca, aflată în imediata apropiere, găzduiau cele mai importante institute de cercetare şi fabrici de echipamente electronice şi hardware din România şi chiar din tot fostul bloc comunist. Aici funcţionau fabrica de calculatoare Felix şi Rom Control Data, singurul producător de memorii - susţinut de SUA - din partea estică a Cortinei de Fier.

Paradoxal, deşi zona Pipera s-a schimbat radical în urma exploziei imobiliare din ultimii ani, această dezvoltare nu reprezintă altceva decât o continuare a strategiei gândită în perioada comunistă. O bună parte dintre cei aproape 40.000 de corporatişti care lucrează în clădirile de birouri din această zonă sunt angajaţii unor companii tehnologice.

De altfel, un minioraş cu circa o sută de locuitori, uitat de vreme la capătul liniei de tramvai 16 - o veritabilă coloană vertebrală a zonei - stă drept mărturie a vremurilor de altădată. Această comunitate încă locuieşte în căminele care i-au găzduit pe muncitorii de pe platformă înainte de 1989.

”Există o legătură între ce s-a vrut a fi pe vremea lui Ceauşescu şi ce e în ziua de astăzi”, observă Dragoş Dumitrache, patronul restaurantului BBQ&Grill (Casa Vera) în care se reuneşte, seară de seară, comunitatea de la capătul lui 16. Dragoş a văzut cum, sub ochii săi, lângă ruinele fabricilor ceauşiste apar clădiri de birouri care găzduiesc companii multinaţionale precum Hewlett-Packard sau Genpact. La 200 de metri de blocurile de blocurile în care locuieşte această comunitate, ghidată după principiul vieţii la ţară, funcţionează o cafenea Starbucks - unul dintre principalele simboluri ale capitalismului american.

”Spaţiile (de locuit - n.red.) sunt destul de mici şi, inevitabil, iei contact cu vecinii tăi. Apare acel efect pe care nu-l întâlneai decât la ţară. E un fel de viaţă la sat, concentrată într-un bloc”, explică Dragoş Dumitrache.

Pentru a se adapta vremurilor, restaurantul lui Dragoş îşi promovează meniul pe o pagină de Facebook şi câteva zeci de corporatişti - ”specie” cu care pretinde că se înţelege bine - iau masa aici zi de zi.

Urmăriţi aici un videoreportaj cu viaţa acestei comunităţi.

Celor 40.000 de angajaţi din Pipera Sud li se adaugă alţi 30.000 care lucrează în zona Floreasca - Barbu Văcărescu. Cu alte cuvinte, aproape o treime din cei 200.000 de angajaţi care lucrează în clădirile de birouri din Bucureşti sunt concentraţi în această zonă.

De remarcat, Pipera Sud, luată individual, a devenit, încetul cu încetul, cel mai mare hub de IT din România şi unul dintre cele mai mari din Europa de Est, după cum remarca Florin Talpeş, copropreiatrul producătorilor de software Bitdefender şi Softwin, într-un interviu pentru ”Adevărul Financiar”. De altfel, Talpeş este unul dintre ”veteranii” acestei zone, iar Softwin îşi are sediul în clădirea Connect, la doar duă staţii de tramvai distanţă de minioraşul de la capătul lui 16.