VIDEO Ce trebuie să facă statul român pentru a ajuta victimele violenţei domestice? Răspundem la Adevărul live, de la ora 12.00

Introducerea brăţărilor electronice, construirea de adăposturi în fiecare judeţ al ţării, personal specializat şi format pentru a gestiona eficient cazurile de violenţă împotriva femeilor. Acestea sunt doar câteva dintre solicitările activistelor care luptă pentru combaterea violenţei domestice pe care le vor exclama, sâmbătă, la Marşul „Împreună pentru siguranţa femeilor“. Datele arată că 1 din 4 românce a fost agresată de partenerul său.

Intră în modulul Adevărul Live şi urmăreşte emisiunea în direct

Redăm mai jos descrierea integrală a evenimentului „Împreună pentru siguranţa femeilor“:

Sâmbătă, 20 octombrie, de la ora 15.00 are loc în Bucureşti Marşul „Împreună pentru siguranţa femeilor!”

Pornim de la Piaţa Universităţii, din Parcul Colţea, spre Piaţa Victoriei.
Organizator: Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor (violentaimpotrivafemeilor.ro)

HAIDEŢI LA MARŞ!
#STOPVIF

Trebuie să spunem fiecărei femei: NU EŞTI SINGURĂ!

Fiecare acţiune de condamnare a violenţei împotriva femeilor ne aduce mai aproape de o lume în care femeile trăiesc în siguranţă.

Vrem să ne arătăm solidaritatea faţă de toate femeile care au fost sau sunt nevoite să supravieţuiască violenţei.

Vrem să denunţăm public violenţa asupra femeilor şi să condamnăm comportamentul agresorilor. În fiecare zi suntem martori la agresiuni asupra femeilor care nu sunt sancţionate nici de comunitate, nici de statul român.

Femeile sunt prizoniere într-o cultură a violenţei în care victimele sunt sistematic acuzate, stigmatizate, învinovăţite.

STATISTICILE ARATĂ CĂ:

- 26% din omoruri au avut loc în familie în 2017 (cf. datelor Ministerului Public, IGPR şi INML);
din 36.245 de fapte de violenţă în familie sesizate în 2017, au ajuns în instanţă doar 4% (1.491 inculpaţi;
- 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său (FRA, 2014).
- 90% dintre victimele care cer ordin de protecţie sunt femei.

CE NE DORIM DE LA ACEST MARŞ?
Condamnăm comportamentul agresiv al acelor bărbaţi care consideră că au dreptul să ameninţe şi să-şi lovească partenera sau fosta parteneră de viaţă, să violeze atunci când nu primesc consimţământul pentru actul sexual, să adreseze obscenităţi pe stradă şi în mijloacele de transport în comun sau să hărţuiască sexual eleve, studente sau colege de muncă.

Atragem atenţia asupra obstacolelor cu care se confruntă diferite grupuri de femei la intersecţia dintre gen şi alte identităţi, care sunt discriminate din mai multe motive în acelaşi timp: pentru că au venituri mici, pentru că nu au un loc de muncă, pentru că au dizabilităţi, pentru că sunt femei rome sau care fac parte dintr-o altă minoritate etnică sau religioasă, imigrante, LBT, lucrătoare sexuale. Atragem atenţia asupra presiunii sociale la care sunt supuse femeile, indiferent de grupul din care provin sau de vulnerabilităţile lor, de a ascunde actele de agresiune comise asupra lor de bărbaţi.

Transmitem un semnal de alarmă asupra atacului la care este supus dreptul femeilor de a decide asupra propriului corp. Ne aflăm în faţa unui val de conservatorism, atât în Europa, cât şi în România, care are pe agendă restrângerea dreptului la avort şi accesului la mijloace de contracepţie. Răspândirea şi promovarea acestor idei este tot o formă de violenţă la adresa femeilor.

Le reamintim celor care afirmă că în familia tradiţională nu există violenţă câte apeluri la 112, câte plângeri, câte procese, câte omoruri au loc anual în incidente de violenţă în familie. Dacă negăm existenţa fenomenului, acesta nu va dispărea.

Există voci în societatea românească care critică ratificarea de către România a Convenţiei de la Istanbul. Acestora vrem să le spunem răspicat că nu vom permite niciun pas înapoi! Statul român are datoria să continue procesul de armonizare a legislaţiei naţionale pentru a cuprinde toate prevederile Convenţiei, ceea ce va asigura o protecţie reală pentru victimele violenţei.

Ne revoltă că Statul nu alocă suficiente fonduri pentru prevenirea şi combaterea violenţei. Niciodată nu sunt bani pentru salvarea vieţilor femeilor. Vieţile femeilor şi copiilor victime ale violenţei domestice poate ar fi putut fi salvate din 2012 până în 2018 cu mai puţin de 436 milioane de lei.

Există voci în societatea românească care neagă gravitatea violenţei asupra femeilor. Acestora dorim să le transmitem un mesaj ferm: este inacceptabil să minimalizaţi dramele prin care trec mii de femei! O astfel de atitudine înseamnă complicitate cu agresorii, punct.


CE CEREM AUTORITĂŢILOR?

- Să aloce fonduri de la bugetul de Stat pentru programe de prevenţie, conştientizare şi educaţie.
- Să modifice de urgenţă legislaţia astfel încât să existe un sistem de supraveghere a agresorilor folosind brăţări electronice.
- Să modifice de urgenţă Codul Penal astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima îşi retrage plângerea.
- Instituţiile responsabile ale statului să se sesizeze din oficiu în cazul violenţei împotriva femeilor pentru un număr de 10 zile de îngrijiri medicale, corespunzător realităţilor trăite de femei, nu de 90 de zile de îngrijiri medicale cum este specificat în prezent.
- Să existe personal specializat şi format pentru a gestiona eficient cazurile de violenţă împotriva femeilor, ţinând cont de riscul de re-traumatizare a victimei.
- Să existe cel puţin un adăpost special pentru femeile victime ale violenţei împotriva femeilor în fiecare judeţ.
- Să se înfiinţeze centre specializate pentru cazurile de violenţă sexuală, cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală.
- Să se aplice legea corect şi să se sesizeze din oficiu instituţiile responsabile ale statului atunci când află că există cazuri de acte sexuale cu minore.
- Să existe colaborare între instituţii ori de câte ori este tratat un caz de agresiune în familie, viol, hărţuire sexuală, exploatare sexuală. Poliţia, Justiţia şi sistemul medical trebuie să fie instituţii de suport real pentru victime. Reprezentanţii instituţiilor trebuie să trateze victimele cu demnitate şi profesionalism pentru a le încuraja să aibă încredere să depună plângere şi să raporteze agresiunea.
- Să existe programe de educaţie, consiliere şi terapie pentru agresori în fiecare judeţ.
- Să transmită un semnal de toleranţă-zero în ceea ce priveşte violenţa asupra femeilor şi să includă în educaţie noţiuni despre egalitatea de gen şi pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.
- Să existe mijloacele legale pentru stoparea difuzării de emisiuni care degradează femeile, promovează o cultură a violenţei şi transformă violenţa în divertisment.

CUM TE POŢI IMPLICA?
1. Dă mai departe informaţia despre Marş. Încurajează-i şi pe alţii să ni se alăture.
2. Vino la Marş pentru a transmite un mesaj de condamnare a tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor.
3. Adu pancarte cu mesaje împotriva violenţei asupra femeilor.
4. Transmite un mesaj video, foto sau scris, prin care să condamni violenţa împotriva femeilor. Te rugăm să postezi mesajul cu hashtag #STOPVIF si #nuestisingura sau pe pagina event-ului.
5. Donează pentru a sprijini activităţile Reţelei VIF: http://violentaimpotrivafemeilor.ro/fundraising/

Schimbarea începe cu fiecare dintre noi.
Solidaritate cu supravieţuitoarele violenţei!