Varianta Omicron a adunat toate mutaţiile virusului SARS-CoV-2 de până acum, dar are şi unele noi. La ce se aşteaptă specialiştii în valul 5

Omicron este, până acum, tulpina cu cele mai multe mutaţii ale virusului SARS-CoV-2 şi este cea de-a cincea care produce îngrijorare la nivel mondial, transmite Digi24.

Potrivit sursei citate, în laboratorul de secvenţiere de la Institutul „Matei Balş”, cercetătorii au constatat că noua variantă a adunat toate mutaţiile de până acum, dar are şi unele noi. 

Conform specialiştilor, nouă tulpină are peste 30 de mutaţii, asta înseamnă că are cât toate tulpinile de până acum: afla, beta, gamma, delta, dar şi câteva în plus. „Practic, mutaţiile sunt cele pe care le-am întâlnit şi la alte variante, însă combinaţia lor nu ştim sigur cam ce efect va produce”, spune Marius Surleac, cercetător ştiinţific, transmite Digi24.

Numărul mare de mutaţii este singurul lucru cert pe care îl ştim deocamdată despre Omicron. Explicaţia ar fi că s-a dezvoltat în organismul unei persoane imunodeprimate, care nu a avut puterea să se lupte cu virusul.

„Şe ştie că în Africa de Sud există mulţi pacienţi cu infecţie HIV. Mediul ar fi propice pentru dezvoltarea mutaţiilor în genomul SARS-CoV-2”, spune biologul Simona Paraschiv de la Institutul „Matei Balş”. 

„Faptul că se replică mai mult timp într-o persoană cu sistemul imunitar compromis îi permite virusului să selelecteze mai multe mutaţii, pentru că sistemul imun practic nu reacţionează şi virusul persistă mai mult timp. Nu îl derranjează într-atât cât să îl elimine şi persistenţa asta îi dă voie virusului să evolueze în cadrul pacientului respectiv şi acolo se adună mutaţiile în timp”, mai explică Simona Paraschiv.

Sursa citată menţionează că pe lângă această certitudine, încă sunt multe incertitudini. Cea mai importantă este legată de eficienţa vaccinului. La nivel mondial se studiază dacă noua tulpină poate să păcălească anticorpii produşi prin vaccinare. Ştim şi că Omicron este mult mai contagioasă decât tulpina Delta. Informaţiile de până acum îi fac pe medici să spere că această nouă tulpină nu este şi mai agresivă.

„Mă aştept să avem un val 5 - nu ştiu dacă va fi neapărat cu varianta Omicron, aici este de discutat -, dar vom avea un val 5 care va presupune un număr de infecţii probabil destul de mare, dar cu forme care vor fi cu forme relativ uşoare. Imunitatea colectivă obţinută la trecerea prin boală, indiferent de varianta virală, şi faptul că totuşi populaţia a fost şi vaccinată într-un anumit procent vor face diferenţa. 

Imunitatea colectivă cred că va juca un rol important”, spune doctorul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balş”.

„Primele date referitoare la severitatea bolii văd că nu sunt aşa de îngrijorătoare. Pacienţii din Africa de Sud evaluaţi şi infectaţi cu această variantă parcă nu au aceleaşi severităţi, aceleaşi grad de severitate, ca cei cu Delta, de exemplu”, spune şi biologul Simona Paraschiv. 

„Acest lucru l-am văzut chiar în Africa de Sud. Cei mai mulţi erau vaccinaţi. Contează foarte mult, mai ales doza a treia, booster-ul, se pare că joacă un rol extrem de important. Creşte răspunsul imun şi ajungem să avem o protecţie care să ne salveze de o formă care să ne pună viaţa în pericol. Până la urmă, vaccinul face diferenţa între viaţă şi moarte”, arată medicul Adrian Marinescu.

Câte secvenţieri genomice s-au făcut în România 

În România, de la începutul pandemiei s-au făcut peste 7.500 de secvenţieri în cele 7 laboratoare pe care le avem, transmite Digi24. Informaţiile obţinute sunt introduse într-o bază de date care cuprinde informaţii din toată lumea. La nivel mondial s-au făcut până acum 5,6 milioane de astfel de analize de laborator.

„E o bază de date internaţională în care sunt încărcate secvenţe de SARS-CoV-2. În momentul de faţă, din România sunt 7.700 de genomuri încărcate. Dacă este să ne uităm pe Europa, sunt aproximativ 3 milioane de genomuri încărcate. Din acestea, din Marea Britanie sunt încărcate un milion şi ceva de secvenţe”, arată cercetătorul ştiinţific Marius Surleac. 

„Capacitatea de secvenţiere la nivelul ţării a crescut foarte mult în timpul pandemiei. Dacă la început, într-o rundă de testare puteam să testăm 5 tulpini - 5 izolate, 5 probe -, acum, după un singur an, putem să analizăm până la 100 de probe. Institutul Matei Balş secvenţiază pentru mai multe regiuni, din Moldova, din Dobrogea. Împreunpă cu Institutul Cantacuzino acoperim întreaga suprafaţă a României”, arată biologul Simona Paraschiv.