Vânătoarea de ciocârlii a fost interzisă de instanţă. Aproape jumătate de milion de păsări ar fi urmat să fie ucise

Curtea de Apel Braşov a decis oprirea vânătorii de ciocârlie de câmp şi de alte trei specii de păsări în sezonul 2019-2020, anunţă Societatea Ornitologică Română.

Judecătorii au luat decizia ca urmare a acţiunii introduse de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, care a atacat un ordin de ministru ce permitea vânarea a peste 439.000 de ciocârlii în sezonul de vânătoare 2019-2020. Curtea de Apel Braşov a suspendat executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 673/2019, potrivit comunicatului transmis de Societatea Ornitologică Română.

Prin acest ordin au fost stabilite cotele de vânătoare la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa cu capul negru şi raţa sunătoare.

Ciocârlia de câmp este o specie dorită de vânătorii străini, majoritatea italieni, şi a fost introdusă pe lista păsărilor care se vânează în 1996. În 2006, ca urmare a unei campanii SOR, specia a redevenit protejată, dar numai pentru un an. În 2015, în urma unei alte campanii a SOR şi a organizaţiilor din Coaliţia Natura 2000, cotele de vânătoare au fost înjumătăţite.

Poliţia Română prinde în fiecare an grupuri de turişti italieni care braconează specii protejate şi susţin că vânează ciocârlie, iar pe traseul România-Ungaria deja sunt celebre transporturile de păsări braconate care părăsesc România.

„La noi vin vânătorii italieni care plătesc să ucidă ciocârliile din România, dar şi pe cele care migrează, exemplare care sunt ocrotite în ţările unde cuibăresc. Problema noastră este că acest tip de vânătoare este, de fapt, braconaj de specii protejate sub umbrela ciocârliei, dar şi o formă de bişniţă – vindem către străini ceva ce nu e al nostru, specii protejate în ţările de unde migrează prin România”, a spus Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.

Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Braşov nu este definitivă, dar este executorie. Ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 5 zile de la comunicarea motivării.