UPDATE Motivele revoltătoare pentru care victimele violenţei domestice nu pot obţine ordine de protecţie provizorie

Deşi doar anul trecut 46 de femei au fost ucise de partenerii lor, autorităţile întârzie termenul pentru reglementarea instrumentelor de folosire a ordinului de protecţie provizoriu. Concret, ordinul de ministru care reglementează procedurile pentru acest tip de ordin, emis de poliţist, va fi publicat în aprox. o lună din cauza birocraţiei, potrivit unor surse ,,Adevărul". Asta, deşi astăzi expiră termenul prevăzut de legislaţia în vigoare.

UPDATE Ordinul a fost publicat, vineri, pe site-ul Ministerului Afacerilor de Interne (MAI) şi urmează să fie publicat şi în Monitorul Oficial.

Documentul ar fi trebuit emis cel târziu până pe 15 noiembrie de către Ministerul de Interne împreună cu Ministerul Muncii, după cum prevede  Legea  Nr. 174/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi  combaterea violenţei în familie.

Prin acest ordin ar fi urmat să fie stabilită modalitatea de gestionare de către poliţişti a cazurilor de violenţă domestică, dar şi de cooperare cu celelalte instituţii abilitate în domeniu. De asemenea, ar fi reglementat procedura de emitere a unui astfel de ordin de protecţie provizoriu, cât şi un model de formular în vederea evaluării riscului în care se află victima.

„Procedura de consultare a structurilor cu atribuţii incidente domeniului s-a desfăşurat într-un interval considerabil de timp, având în vedere gradul de complexitate a problematicii în discuţie, precum şi necesitatea de a adopta soluţii normative pluridisciplinare, de natură a răspunde diverselor nevoi sociale presupuse de aspectele subsumate violenţei domestice“, afirmă reprezentanţii MAI la solicitarea „Adevărul“.

De ce este importantă adoptarea ordinului de restricţie provizoriu

Cu ajutorul ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii îl pot înlătura, chiar şi cu forţa, pe agresorul din domiciliu - fie că este proprietar sau nu. Documentul va fi emis în baza unui formular de risc, prin care poliţistul va stabili gradul de risc în care se află victima. Astfel, dacă riscul pentru femeie şi/sau copii este crescut, poliţistul va emite un ordin de protecţie provizoriu, prin care pot fi dispuse următoarele măsuri pentru agresor: evacuarea din domiciliu cu interdicţia de a reveni pe toată durata valabilităţii ordinului (cinci zile); stabilirea unei distanţe minime de apropiere de victimă (de domiciliu, de locul de muncă, ş.a.) sau confiscarea armelor.

Conform procedurii, după ce poliţistul va emite ordinul de protecţie provizoriu, acesta va fi confirmat de către procuror, pe baza declaraţiilor şi a probelor strânse de către poliţist. Ulterior, procurorul va avea obligaţia să transmită OPP-ul împreună cu toate dovezile existente la dosar către judecător. Acesta se va pronunţa în privinţa emiterii unui ordin de protecţie valabil pentru 6 luni.

Acţiunile poliţiştilor pot fi înregistrate cu mijloace audio-video sau foto, fără consimţământul celor vizaţi, acestea constituind probe.

În prezent, doar judecătorul poate dispune măsuri de protecţie a victimei printr-un astfel de ordin.

Din acel moment, fiecare zi este trăită cu şi mai multă teamă de femeie pentru că ar putea fi omorâtă.

Andreea Bragă, activistă pentru drepturile femeilor şi director executiv Centrul FILIA, consideră că există un risc mult mai ridicat atunci când victima decide să anunţe autorităţile, fapt pentru care este necesar să existe măsuri imediate pentru siguranţa victimelor, cum este ordinul de protecţie provizoriu şi intervenţia profesionistă a autorităţilor.

„Când victima apelează la poliţie înseamnă că ea conştientizează că tratamentul abuziv manifestat de partener este ilegal, iar agresorul se simte ameninţat. El crede că pierde controlul situaţiei şi tocmai în acel interval de timp sunt cele mai multe atacuri periculoase, agresorul comportându-se mai violent cu partenera sa pentru că este de părere că victima «i-a făcut rău». De aceea este nevoie de o protecţie imediată după ce victima apelează la oamenii legii. Din acel moment, fiecare zi este trăită cu şi mai multă teamă de femeie pentru că ar putea fi omorâtă“, explică Andreea Bragă.

Statisticile violenţei domestice în România colectate de Reţeaua VIF:

În anul 2017 au fost raportate Poliţiei un număr de 20.531 de fapte de loviri şi alte violenţe comise între membrii familiei, conform statisticilor Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), furnizate la solicitarea Centrului Filia. Majoritatea agresorilor sunt adulţi de sex masculin (92%) iar majoritatea victimelor sunt adulţi de sex feminin (76%), dar şi minori.

Agresori: 18.835 bărbaţi  (92%), 1.588 femei (7,7%), 85 băieţi şi 23 fete.

Victime: 15.584 femei (76%), 4.029 bărbaţi (20,5%), 538 fete şi 466 băieţi.

Majoritatea faptelor s-au petrecut la domiciliu.

Raportat la cifrele anterioare din anul 2016, când s-au înregistrat 18.531 de cazuri de loviri şi alte violenţe în familie, se constată o creştere a numărului de fapte de loviri şi alte violenţe în familie raportate Poliţiei, ceea ce arată o creştere a fenomenului, dar poate fi şi un indiciu de creştere a încrederii victimelor în a se adresa autorităţilor în asemenea situaţii.

Tot în anul 2017 au fost raportate 181 de violuri, 44 de agresiuni sexuale, 108 de acte sexuale cu minor şi 84 de omoruri. În cazul violurilor şi agresiunilor sexuale raportate poliţiei, cele mai multe victime sunt fete minore.

În anul 2017, şi-au pierdut viaţa 46 de femei, 26 de bărbaţi şi 12 copii (6 fete şi 6 băieţi) în urma violenţelor comise asupra lor de foşti sau actuali parteneri sau alţi membri ai familiei, în 73 din cele 84 de cazuri dintre cazuri agresorul fiind adult de sex masculin.