Unul dintre cei mai importanți sfinți pentru creștinii ortodocși, sărbătorit pe 24 februarie. Ce semnificație are
0Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită de creștinii ortodocși pe 24 februarie. Uciderea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este arătată de Sfânta Evanghelie aşa cum s-a înfăptuit, din porunca regelui Irod Antipa.
Biserica ortodoxă marchează de obicei ziua morţii sfinţilor, adică data trecerii lor spre cele cereşti. Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă.
Astfel, Sfântul Ioan are mai multe sărbători: zămislirea - 23 septembrie; naşterea - 24 iunie; soborul - 7 ianuarie; tăierea capului - 29 august; prima şi a doua aflare a capului 24 februarie; a treia aflare a capului său - 25 mai.
“În primul rând, Sf. Ioan este prooroc. El vesteşte venirea Mântuitorului Hristos, iar Dumnezeu vorbeşte prin gura sa. Faptul că vorbea mereu în public şi înfiera păcatele, în special cele ale Împăratului Irod care îşi făcuse cumnata soţie, deci, trăiau în păcat şi desfrâu, i-a adus sfârşitul, tăindu-i-se capul pe 29 august”, explică părintele Ramon Eugen Ilie din Călărași.
Capul, îngropat de Irodiada în curtea sa
Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, spun scrierile teologice, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime. Conform tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, notează scrierile creştine, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap.
După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială, s-a făcut monah luându-şi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiasca a aflat ca este al lui Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaşte, apoi le-a îngropat la loc, acolo unde le-a găsit.
Biserica din Amiens
Capul Sfîntului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a aşezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului. În timpul cruciadelor, latinii au luat din Constantinopol, în anul 1204, o parte din capul Sfântului Ioan Boteazătorul şi l-au dus în Franţa, aşezându-l într-o biserică din Amiens, unde se află şi astăzi.
Răsplata cerută de Salomeea
“Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată”, povesteşte părintele Eugen Ramon Ilie. “
Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai importanţi sfinţi în cultul creştin, simbol al adevărului, al lucrării neîntrerupte şi al smereniei, deoarece sfântul trăia modest, sărac pe dinafară, dar atât de bogat în inima sa.