Unde poate duce consumul de sucuri în exces

Considerat aproape la fel de nociv ca şi fumatul, consumul de băuturi carbogazose în exces duce la probleme de sănătate dintre cele mai grave: obezitatea, tulburările metabolice sau chiar crizele cardiace sunt doar câteva dintre acestea.

România este campioană europeană la consumul de băuturi răcoritoare îndulcite din Europa. Preferinţa românilor pentru sucuri, pline de zaharuri, se traduce însă în numeroase probleme de sănătate: ţara noastră înregistrează cea mai mare incidenţă a diabetului din Uniunea Europeană iar obezitatea e în creştere, inclusiv în rândul copiilor. 

„Este cunoscut faptul că multe dintre alimentele pe care le consumăm cu regularitate sunt saturate în zahăr adăugat, cea mai comună sursă fiind reprezentantă de băuturile răcoritoare şi sucurile de fructe”, arată un studiu făcut de Risco.ro, care a întocmit şi un clasament al producătorilor de răcoritoare ce domină piaţa românească: Coca-Cola, Pepsi şi Romaqua ocupă primele trei poziţii în topul vânzărilor. 

Pe locurile patru şi cinci se regăsesc Tymbark şi European Drinks, notează studiul citat. Documentul mai arată că popularitatea pe care sucurile îndulcite o au în România va duce la o dezvoltare a pieţei în perioada următoare. Iar asta cu toate că medicii avertizează asupra riscurilor: consumul în exces favorizează inclusiv apariţia crizelor cardiace la tineri, duce la apariţia tulburărilor metabolice, dar şi la carii dentare. 

„Copiii care primesc aşa ceva de la părinţi în mod regulat ajung să se îngraşe. Ne întrebăm de ce obezitatea şi diabetul sunt în continuă creştere. Marea majoritate a produselor de pe piaţă şi sunt îmbogăţite cu zahăr şi conţin E-uri, iar sucurile nu fac excepţie. Orice prelucrare suplimentară a produselor alimentare duce la îngrăşare”, atrage atenţia profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, nutriţionist şi diabetolog. 

Publicitatea la sucuri ar trebui limitată 

Potrivit acestuia, zahărul se regăseşte sub diverse denumiri pe eticheta băuturilor răcoritoare: fructoza, maltoza sau nectarul de algave sunt doar câteva din celelalte denumiri. „Sucurile cu îndulcitor sunt, într-adevăr, mai dezechilibrate”, completează medicul. La rândul său, Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons - Asociaţie pentru Protecţia Consumatorilor, a explicat, pentru „Adevărul”, că românii nu sunt obişnuiţi să citească eticheta şi să aleagă, astfel, în cunoştinţă de cauză.

„Publicitatea la astfel de produse, la sucuri, ar trebui limitată. Dacă, spre exemplu, un copil a băut o dată suc, nu e o problemă atât de mare, dacă se întâmplă des, situaţia e diferită. Vorbim de un aport mare de calorii şi de zaharuri, pe care le obţin şi din alte produse, ceea ce duce la un cumul de zahăr în organism”, a declarat Mierlea. 

Un studiu făcut de cercetătorii americani arată că băuturile carbogazoase pot avea efecte la fel de nocive ca şi fumatul. Mai exact, cercetarea subliniază că excesul de băuturi carbogazoase scurtează speranţa de viaţă şi duce la îmbătrânirea prematură a celulelor imunitare. Iar asta pentru că, în opinia experţilor, o cantitate de 350 de mililitri de suc conţine aproximativ 150 de calorii şi 9 linguriţe de zahăr.

Un român consumă 30 de kilograme de zahăr pe an

Statisticile europene arată că dacă un român consumă 30 de kilograme de zahăr anual, restul europenilor sunt mai ponderaţi, consumul mediu de zahăr fiind de 16 kilograme pe an. Nici nu e de mirare că aproximativ 30% din români suferă de obezitate, în timp ce 20% dintre aceştia sunt supraponderali, arată date centralizate la Centrul de calcul şi statistică sanitară din Ministerul Sănătăţii. 

În ceea ce-i priveşte pe copiii supraponderali, numărul acestora este cu 18% mai mare în ultimii zece ani, atrag atenţia medicii. Îngrijorător este că obezitatea la copii este fulminantă şi la nivel mondial, 14 milioane de copii supraponderali fiind doar în Europa. În total, în lume există peste 1 miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decât cele 800 de milioane de persoane ce suferă de malnutriţie, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). 

Dacă în China, Japonia şi în unele ţări africane procentul acestora este mic, sub 5 la sută, în unele zone urbane din Samoa (SUA), numărul acestora depăşeşte 75%. În Statele Unite, 30% dintre adulţi sunt consideraţi obezi, adică aproximativ 60 de milioane de persoane. În Europa, recordul la obezitate este deţinut de Marea Britanie cu 23%, faţă de Germania cu 12% şi Italia cu 8%.