Un an de la primul deces COVID-19 în China. Experţii OMS, lăsaţi abia acum să cerceteze epicentrul pandemiei

Un an de la primul deces al unui pacient chinez infectat cu noul coronavirus s-a împlinit luni, când autorităţile de la Beijing au anunţat că vor permite unei echipe a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) – formată din experţi internaţionali – să se deplaseze la Wuhan, epicentrul pandemiei. OMS solicitase accesul încă din 28 ianuarie 2020.

Astfel, echipa OMS care îşi propune investigarea originilor pandemiei va ajunge în China pe 14 ianuarie 2021. 

Cum a început totul

Pe data de 31 decembrie 2019, OMS a primit o informare din partea biroului din China cu privire la mai multe cazuri de „pneumonie virală cu origine necunoscută” în Wuhan. Era vorba de 4 cazuri de pacienţi cu febră mai mare de 38 de grade, care prezentau simptome de sindrom respirator acut sever şi a căror stare nu s-a ameliorat nici după 5 zile de tratament cu antibotice.

Autorităţile din China anunţau OMS că focarul este generat de o nouă tulpină de coronavirus, pe data de 9 ianuarie 2020. OMS a emis atunci primele recomandări cu privire la prevenirea răspândirii şi la controlul bolii. 

Pe data de 11 ianuarie 2020, jurnaliştii din China relatează despre primul deces în rândul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. OMS anunţă că a primit secvenţa genetică a virusului nou-apărut. Se presupune că „pacientul zero” ar fi un negustor chinez de peşte din piaţa de animale vii din oraş. Cercetătorii spun că virusul ar fi putut fi transmis de lilieci.

Unde s-a răspândit iniţial virusul 

Pe data de 13 ianuarie, ministrul Sănătăţii din Thailanda confirmă primul caz de infectare apărut în afara Chinei.

Ministrul japonez al Sănătăţii confirmă al doilea caz de infectare în afara graniţelor Chinei, pe data de 15 ianuarie.

Pe 24 ianuarie, Franţa informează OMS cu privire la 3 cazuri de infectare cu noul coronavirus, toate în rândul unor persoane care au călătorit în Wuhan, China.

Pe 27-28 ianuarie, o delegaţie a OMS condusă de directorul organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus, s-a întâlnit cu preşedintele chinez Xi Jinping la Beijing pentru a discuta pe marginea răspândirii noului coronavirus. Tot atunci, cele două părţi au convenit ca o echipă de experţi internaţionali să se deplaseze la Wuhan pentru a investiga de unde a pornit epidemia şi cum s-a răspândit virusul peste tot.

Primul caz diagnosticat în România

Pe 26 februarie 2020 este anunţat primul caz de COVID -19 diagnosticat în România. Era vorba despre un bărbat din Gorj care intrase în contact cu un italian de 71 de ani, internat la Rimini. Italianul vizitase anterior România, fără să ştie că este infectat. 

Pe 7 martie 2020 numărul cazurilor confirmate la nivel mondial trece de 100.000, iar pe 11 martie OMS comunică oficial că virusul SARS-CoV-2 se manifestă pandemic.

România a intrat în stare de urgenţă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat starea de urgenţă pe teritoriul României pe 16 martie, pentru 30 de zile, ulterior ea fiind prelungită pentru încă 30 de zile. Românii puteau circula doar cu declaraţie pe propria răspundere, dar masca nu era obligatorie peste tot.

Primul mort de COVID-19 în România a fost raportat oficial pe data de 22 martie 2020. Era vorba de o persoană în vârstă de 67 de ani confirmată cu COVID-19 pe 18 martie la UPU din cadrul Spitalului Filiaşi.

Pe data de 15 mai, România trece la starea de alertă şi introduce măsuri de relaxare, în vigoare pe toată perioada estivală. La momentul instituirii stării de alertă erau înregistrate 1.070 de decese.

Valul 2 al pandemiei

Pe data de 30 septembrie, numărul infectărilor zilnice sare de 2.000, după ce a crescut constant. Numărul total al deceselor ajungea la 4.825, iar presiunea pe secţiile ATI începea să crească.

Pe data de 8 decembrie, în România s-a înregistrat cel mai are număr de decese în 24 de ore de la îneputul pandemiei: 213 persoane au murit într-o singură zi.