UE impune spitalelor româneşti să taie orice răsplată pentru donarea de sânge

În doi ani, românii care donează sânge nu vor mai fi răsplătiţi cu bonuri valorice, aşa cum se întâmplă în prezent. Asta pentru că România trebuie să se ralieze unor cerinţe europene care deja se respectă în restul ţărilor europene.

Însă tocmai această plată îi face pe mulţi să se prezinte la centrele de donare din ţară, atrag atenţia specialiştii din sistem, care spun că, în lipsa unor campanii susţinute de informare şi educaţie, România s-ar putea confrunta cu o criză majoră de sânge din 2020, când va trebui să renunţe la acest tip de recompensă pentru donatori.

„Mulţi se prezintă la donare pentru bonurile de 63 de lei şi pentru reducerea la transportul în comun. Plata nu este acceptată în lumea civilizată, suntem singura ţară europeană care avem o astfel de răsplată mascată. Este importantă sinceritatea donatorilor, iar dacă aceştia sunt motivaţi financiar, atunci putem pune la îndoială anumite răspunsuri pe care le dau”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Doina Goşa, şefa Centrului de Transfuzii Sanguine (CTS) Bucureşti.

Doar 1,7% dintre români donează sânge

În condiţiile în care doar 1,7% din populaţia adultă din România donează sânge, faţă de 66% în Austria sau 52% în Franţa, specialiştii atrag atenţia că societatea nu este pregătită pentru o astfel de schimbare. 

„Nu există o educaţie în societate pentru cultivarea unor valori sociale precum altruismul. În timpul comunismlui, studenţii donau sânge pentru motivarea absenţelor. Astăzi, educaţia acestor valori lipseşte din sistem, în spaţiul public nu este vizibilă nicio campanie, iar atunci când ele există, sunt anemice şi sunt făcute din an în Paşte. În rest, ne arătăm unitatea doar în momente de criză, precum a fost episodul Colectiv”, este de părere sociologul Alfred Bulai. 

Acesta a amintit şi episodul din iunie 2013, atunci când 19 români şi-au pierdut viaţa iar 28 au fost răniţi într-un accident de autocar în Muntenegru. 

„Românii au rămas impresionaţi de faptul că jumătate din locuitorii acelui orăşel au mers să doneze sânge. Trebuie subliniat contextul lor social, faptul că au trecut printr-un război, unde donarea de sânge a devenit un gest de prestigiu”, a completat sociologul.

Lipsa altruismului, o realitate în societatea noastră

„În România este o acută lipsă de donatori de sânge, şi este posibil ca o asemenea măsură să o accentueze. Din păcate, lipsa altruismului este o realitate în societatea noastră, evidentă nu doar în acest caz particular. Altruismul în general trebuie cultivat începând din şcoli şi nu prin campanii de azi pe mâine”, este de părere şi sociologul Mircea Kivu.

Totuşi, există riscul ca această interpretare să sufere de o oarecare simplicitate. „Acreditarea unui principiu etic conform căruia donarea voluntară de sânge nu trebuie remunerată este sortită eşecului. Aşa se întâmplă cu toate imperativele simpliste. Putem înţelege că în multe situaţii banii distorsionează ce vrem cu adevărat. De aici, însă, nu decurge că trebuie să ne îndreptăm spre un altruism purificat”, este de părere filosoful Emilian Mihailov, specialist în probleme de etică.

Specialiştii spun că nu doar lipsa educaţiei şi a campaniilor de informare a dus aici. Ci şi lipsa de personal din centrele de transfuzii, bugetul redus de care acestea beneficiază şi condiţiile precare în care se desfăşoară activitatea de recoltare. 

Spitalele fac risipă de sânge

Spre exemplu, CTS Bucureşti, care are şi cel mai mare numărul de donatori pe zi, trebuie să îşi schimbe sediul în cel mult trei ani, clădirea nefiind conformă, o situaţie similară la multe alte centre din ţară.

„Cel mai important este să avem un centru nou. În doi, trei ani va trebui să plecăm de acolo”, susţine medicul Doina Goşa, adăugând că cererea spitalelor în perioada verii creşte considerabil. „Dacă n-ar fi centrele din judeţele vecine nu ar face faţă. Fiecare spital cere o anumită cantitate de sânge, mult peste cât are nevoie şi nimeni nu verifică, cu precizie, cât din ce s-a cerut s-a şi consumat. Nu există oameni care să facă astfel de verificări, iar produsele din sânge au o valabilitate redusă. Se face risipă în anumite spitale”, completează Radu Gănescu.