Turismul medical înfloreşte în România. Serviciile criticate de români sunt la mare căutare printre străini

Mii de cetăţeni din Uniunea Europeană vin în România pentru a se trata în cabinetele stomatologice de aici, pentru că plătesc un sfert din cât ar plăti pentru aceste servicii în ţara de origine. Aşa a declarat astăzi Vasile Cepoi, consilier guvernamental pe probleme de sănătate, prezent la Conferinţa Internaţională Turism 2013.

„Mii de persoane se tratează în clinici stomatologice de la noi, care se promovează singure. Aceasta ar putea fi o oportunitate pentru turismul românesc de sănătate”, a explicat fostul ministru al Sănătăţii.

Cepoi a spus că România are resurse şi, prin urmare, trebuie să dezvolte turismul medical în beneficiul pacienţilor de la noi din ţară.

„Sunt necesare un sistem recunoscut internaţional de asigurare a calităţii acestor servicii şi un sistem de asigurare de răspundere civilă a celor care furnizează servicii. Pacientul din turismul medical trebuie să ştie cum îi pot fi acoperite eventualele prejudicii şi cui se poate adresa în caz că există o problemă”, a completat consilierul.

La ora actuală, în România nu este suficient de bine definit conceptul de turism în sănătate, consideră specialiştii.

Turismul dentar, haotic în România

Pe o piaţă a turismului medical de 250 de milioane de dolari în România, cei care au cel mai mult de câştigat sunt stomatologii şi esteticienii. „Singurul domeniu în care exportul de servicii medicale aduce beneficii este stomatologia, urmat de chirurgia estetică”, a declarat Vasile Cepoi pentru adevarul.ro.

Alte specialităţi cu potenţial mare sunt oftalmologia, chirurgia cardiacă, cardiologia intervenţională, protezarea cardiacă şi ortopedică şi fertilizarea în vitro.

Totuşi, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din municipiul Bucureşti (CMDB) e de părere că turismul dentar românesc poate fi definit prin...haos, cel puţin la nivelul organizării. După spusele medicului dentist Alexandru Brezoescu, este necesară o mai bună comunicare între organizaţiile profesionale ale medicilor dentişti şi firmele care activează în zona turismului de sănătate.

Preţurile competitive i-au determinat pe pacienţii din Ungaria şi chiar pe cei din Austria să meargă în Timişoara şi în Arad pentru a-şi repara dantura, a completat dentistul.

CNAS, nevoită să deconteze o parte din serviciile oferite în UE

De cele mai multe ori, străinii îşi pot deconta până la 60% din costul lucrărilor atunci când revin în ţara de provenienţă cu factura din România. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu pacienţii români care optează pentru tratamentul în străinătate.

Astfel, până pe 25 octombrie 2013, orice stat membru UE în care pacientul este asigurat este obligat să ramburseze o parte din costurile de tratament, cu condiţia ca acesta să fie prevăzut printre serviciile de sănătate rambursabile în legislatia naţională.

Insight Market Research Solutions arată că „piaţa turismului medical din România s-ar putea dubla până în 2014. Mai precis, specialiştii se aşteaptă ca ea să ajungă la 500 milioane dolari şi 500.000 turişti.

Turismul medical este una dintre cele mai dinamice activităţi, cu creşteri de 20% pe an

Turism medical: Peste 200 de români cer a doua opinie medicală din Turcia