Tratamentul cu plasmă sanguină contra Covid-19, în pregătire şi în România

Tratamentul cu plasmă sanguină provenită de la pacienţi recent vindecaţi de Covid-19 s-a dovedit eficient în anumite cazuri de pacienţi aflaţi în stare gravă din pricina noului coronavirus.

Omenirea caută cu disperare tratamente eficiente împotriva noului coronavirus care a produs pandemia de anul acesta. Unul dintre acestea ar putea fi terapia cu plasmă sanguină provenită de la pacienţi abia vindecaţi de Covid-19 şi care au în organism un anumit tritru de anticorpi. Aceşti anticorpi i-ar putea ajuta pe pacienţii aflaţi în stare critică din cauza infecţiei cu noul coronavirus să supravieţuiască. 

Potrivit BBC, Serviciul Naţional de Sănătate a făcut un apel la donarea de sânge pentru a putea colecta plasmă utilă în tratamentul bolanvilor cu Covid-19, iar Spitalul Universitar din Erlangen, Germania, a primit în premieră autorizaţia de a folosi această metodă cu plasmă terapeutică în tratamentul bolnavilor. Profesorul Holger Hackstein a explicat că donarea de plasmă sanguină este identică cu donarea de sânge, durează 45 de minute şi poate ajuta alţi pacienţi în stare gravă din cauza Covid-19. 

Echipamente obţinute prin donaţie 

Curând, România s-ar putea alătura ţărilor care tratează cu plasmă pacienţii în stare gravă din pricina noului coronavirus. Potrivit unor surse din sistem, la Ministerul Sănătăţii a avut loc o întâlnire pe această temă. În ţară ar exista trei echipamente de plasmafereză – obţinute prin donaţie – dintre care unul instalat chiar la Centrul de  Transfuzii Sanguine din Bucureşti pentru ca plasma nu se poate recolta decât în astfel de centre, potrivit legislaţiei în vigoare. Lipsesc însă protocoalele care sunt încă în curs de elaborare. ”Mâine-poimâine, cel mai probabil, aceste protocoale vor fi transpuse în Ordin de Ministru, astfel încât să se poată recolta plasmă”, potrivit aceleiaşi surse. 

Tot din plasmă umană pot fi obţinute şi imunoglobulinele – medicamente greu de găsit în România – şi care sunt indicate pacienţilor cu imunodeficienţe primare – boli genetice, precum hemofilia, care afectează răspunsul imun al organismului- şi secundare – precum leucemie limfatică cronică, mielom multiplu - în profilaxia bolilor infecţioase, precum şi în ţinerea sub control a numeroaselor boli inflamatorii şi autoimune. 

Aruncăm zeci de mii de litri de plasmă

Într-un interviu acordat Adevarul live, Florin Hozoc, directorul unei firme care importă imunglobuline, explica, în septembrie anul trecut, că România aruncă între 60.000 şi 80.000 de litri de plasmă umană, colectată simultan cu donarea de sânge, în condiţiile în care, la nivel mondial, există o criză de medicamente obţinute din această materie primă, iar la noi sunt 8.000 de pacienţi care au probleme în a-şi procura medicaţia. 

”Dar chiar dacă nu s-ar arunca, această plasmă pe care o recuperăm din sânge nu o putem utiliza, pentru că nici unul dintre centrele de transfuzie nu este autorizat şi înregistrat conform standardelor europene ca să poată fi sursă credibilă de plasmă.

Şi atunci, niciun producător din UE care ar putea să proceseze pentru statul român această plasmă şi să-i dea produsele respective nu o poate face, pentru legislaţia europeană interzice să procesezi în fabrica ta un produs care nu este 100% sigur”, explica atunci Florin Hozoc. 

Potrivit acestuia, colectarea de plasmă de la donatori convalescenţi se poate face în a 14-a zi după ce aceştia s-au vindecat de Covid-19, timp de trei săptămâni, după care cantitatea de anticorpi din sânge scade foarte mult la aceşti donatori. De la fiecare donator se poate colecta 600 de mililitri de plasmă care se poate folosi pentru alţi trei bolnavi, mai spune Hozoc.

Un studiu american de mici dimensiuni, care a cuprins doar 10 pacienţi a arătat că transfuzia cu plasmă recoltată de la pacienţi vindecaţi poate fi o terapie salvatoare, alături de medicaţia antivirală. Un articol de specialitate din PNAS – Proceedings of the National Academy of Sciences - din SUA, menţionează că o doză de doar 200 de mililitri de plasmă terapeutică a menţinut un nivel crescut al anticorpilor neutralizanţi care scad viremia în doar o săptămână. 

Acelaşi studiu mai spune că semnele clinice şi analizele medicale ale bolnavilor s-au îmbunătăţit ca urmare a aplicării acestei terapii şi că această îmbunătăţire a fost vizibilă şi pe radiografiile pacienţilor.