Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, vestitorii voii lui Dumnezeu. Peste un milion de români îşi sărbătoresc onomastica

Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc sâmbătă pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Potrivit credinţelor populare, în această zi, vara este trimisă pe lumea cealaltă şi începe, treptat, gerul iernii. De această sărbătoare sunt legate mai multe tradiții și superstiții.

„Pe 8 noiembrie sunt prăznuiti Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, împreună cu soborul tuturor puterilor cerești. Astfel, ziua de 8 noiembrie este închinată tuturor cetelor netrupesti (cifra 8 reprezintă simbolul vieții veșnice, infinitul)”, arată cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, într-o postare pe Facebook despre „vestitorii voii lui Dumnezeu” 

Potrivit specialistului în folclor li tradiții, sărbătoarea de pe 8 noiembrie a fost la început doar o prăznuire a Sfântului Arhanghel Mihail. Mai târziu a fost cinstit împreună cu el și Sfântul Arhanghel Gavriil, că în cele din urmă să devină o zi de cinstire a tuturor cetelor cerești.

„Sfinții Arhangheli sunt în număr de șapte: Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil și Varahil, însă cei mai cunoscuți sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Având în vedere că numele celor doi Arhangheli se termină cu formă prescurtată a numelui lui Dumnezeu El (Elohim) (Îl în limba greacă), putem afirmă că ei sunt implinitori ai voii lui Dumnezeu. Așadar, cei care nu cinstesc pe Sfinții Îngeri nu cinstesc nici puterea lui Dumnezeu care se manifestă prin ei. Numele Sfântului Arhanghel Mihail, Mi-cha-El în limba ebraică, înseamnă cine este că Dumnezeu? (mi=cine, cha=că, El=Dumnezeu), iar numele Sfântului Arhanghel Gavriil, Gabriel în limba ebraică, înseamnă Dumnezeu este puterea mea. Mihail este chipul dreptății dumnezeiești, iar Gavriil al milei divine”, explică cercetătorul.

Arhanghelul Mihail impune în lume dreptatea împotriva nedreptății, pedepsește pe cei care încalcă voia lui Dumnezeu și savarsesc nedreptatea și păzește pe cei care sunt drepți. Sfântul Gavriil este arhanghelul bucuriei, al blandetii și milei dumnezeiești, al bunelor vestiri.

Sorin Mazilescu amintește că Arganghelul Mihail este cel care a pus capăt căderii îngerilor răi prin cuvintele: „Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte", cuvinte pe care credincioșii le repet tot timpul în cadrul Sfintei Liturghii: „Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte, Sfânta Jertfă în pace a o aduce”.

„Este cel care distrus cetățile Sodoma și Gomora și l-a salvat pe Lot împreună cu familia să de la moarte. A călăuzit poporul evreu când a ieșit din robia egipteană. L-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului și potrivit Apocalipsei, el va aduce biruință finală asupra diavolului și a slujitorilor lui. Există tradiția potrivit căreia, Mihail I s-a descoperit Sfântului Constantin cel Mare și i-a arătat pe cer semnul sfintei cruci spunându-i: Prin acest semn vei învinge!".

În iconografie, Arhanghelul Mihail este reprezentat purtând în mâna o sabie de foc, semn că el pedepsește păcatul.

„Sfântul Arhanghel Mihail este pomenit în cărțile Vechiului Testament că fiind prezent mai ales acolo unde Dumnezeu pedepsește nedreptatea. Din acest motiv Arhanghelul Mihail se arată a fi un înger al dreptății Dumnezeiești. Arhanghelul Gavriil este cel care a vestit nașterea prorocilor și a drepților lui Dumnezeu, dar și întruparea și nașterea Fiului lui Dumnezeu din Sfânta Fecioara Maria. Este cel care i-a tâlcuit vedenia lui Daniil (Daniel, 8, 16)”,  amintește Sorin Mazilescu.

Conform tradiției, el este cel care a prăvălit piatră de la ușa mormântului și a șezut deasupra ei, când Domnul a înviat și a vestit pentru prima dată Mironositelor că Hristos a înviat.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat în iconografia ortodoxă purtând în mâna o floare de crin alb, că simbol al bucuriei și binecuvântării. Arhanghelul Gavriil este îngerul bunătății și milostivirii lui Dumnezeu.

Sfinţii Mihail şi Gavriil uşurează trecerea muribunzilor pe lumea cealaltă

Potrivit credinţelor populare, cei doi arhangheli uşurează trecerea muribunzilor pe lumea cealaltă. 

În tradiţia populară Arhanghelii Mihail şi Gavriil apar umanizaţi şi, unori, împreună.

„Ei sunt cei care restabilesc armonia şi ordinea lumii prin eliberarea astrelor furate de diavol. Ziua lor de prăznuire este menită să uşureze trecerea pe tărâmul celălalt a oamenilor aflaţi pe patul de moarte.  Izvoarele legendare afirmă că Arhanghelul Mihail a fost la început un om obişnuit care s-a căsătorit cu o fată frumoasă, numită Stăncuţa. După nuntă, aceasta a devenit foarte rea, iar pentru răbdarea avută cu ea Mihail a fost proclamat sfânt şi însărcinat să ia sufletele oamenilor. Se mai spune că, în timpul unei încăierări cu Stăncuţa, arhanghelul Mihail şi-ar fi pierdut un ochi şi de atunci moartea e pe jumătate oarbă, în sensul că ia şi suflete de oameni tineri. 

Hotărând să plece în lume, ajunge la o casă unde se născuse un copil pe care s-a oferit să-l boteze. Ca dar de botez a oferit noului născut meseria de medic. În alte variante, i-ar fi dat o sticlă cu un medicament din care, dacă se administrau bolnavilor doar trei picături, ia-r fi vindecat. El putea vindeca însă doar pacieţii la picioarele cărora stătea Arhanghelul Mihail. Dacă Arhanghelul se punea la capul lor însemna că aceştia nu mai pot fi salvaţi.

După alte izvoare legendare, Arhanghelul Mihail umbla întotdeauna însoţit de diavol, care era intolerant cu muribunzii, în timp ce Arhanghelul le mai acorda o oră-două de viaţă”, scrie Vasile Pistolea în volumul „Sărbători religioase şi datini la români” (Editura Marineasa, 2006). 

În ceea ce-l privește pe Arhanghelul Gavriil, se spune că stăpâneşte ciuma, ca şi sfântul Haralambie, şi că ar fi dat Maicii Domnului vestea naşterii lui Isus. 

Moşii de Arhangheli şi turta arieţilor

Tradiţiile populare spun că cine munceşte în această zi va avea parte de o moarte chinuită. Tot acum finii merg cu colăcei la naşi şi se spune că este trimisă pe lumea cealaltă vara, iar sfântul începe să slobozească, treptat, gerul iernii. 

„Ofrandele alimentare date pentru morţi sub formă de pomană se numesc Moşii de Arhangheli. Cu acest prilej se aprindeau lumânări atât pentru omenii în viaţă cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare, în împrejurări năpraznice.  În Transilvania se obişnuieşte să se facă în această zi turta arieţilor, arieţii fiind numele berbecilor despărţiţi de oi. Acum arieţii se amestecă din nou cu oile, şi cu acest prilej se face o turtă de făină de porumb sau de grâu care, după ce se coace, se aruncă între oi. Dacă această turtă cade cu faţa în sus e semn că oilor le va merge bine când vor făta. Dacă va cădea cu faţa în jos, se zice că le va merge rău”, scrie Antoaneta Olteanu în volumul “Calendarele poporului român”, (Editura Paideia, Bucureşti, 2001). 

Peste un milion de români îşi sărbătoresc, sâmbătă, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, onomastica. Majoritatea sunt bărbați.