Topul pateurilor vegetale pline de E-uri

Conservele de pate vegetal de pe piaţă sunt pline de aditivi alimentari. Nicio conservă nu are sub 11 astfel de coloranţi, conservanţi sau potenţiatori de gust, iar maximum de E-uri depistate pe eticheta unui produs este de 15. Mai grav e faptul că, faţă de anii precedenţi, numericul de aditivi alimentari este într-o continuă creştere, atrage atenţia Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons.

Concluziile au fost trasate în urma celui mai recent studiu pe etichete făcut de asociaţia pe care o conduce, care a evidenţiat ca pate-urile de post nu sunt nici pe departe aşa de sănătoase pe cât lasă impresia producătorii. „O conservă de pate vegetal ar trebui să aibă multe legume, dar constatăm că au şi foarte mulţi coloranţi, celebrele E-uri. 

Nu putem spune că este pate, pentru că nu are urmă de ficat, ci este mai degrabă un fel de pastă vegetală. Cred totuşi că, dacă ne uităm pe etichetă, putem găsi şi ceva apropiat de ceea ce ne dorim. Am remarcat însă că aceste conserve sunt cocktailuri de substanţe chimice pentru consumatori, prin urmare trebuie consumate moderat”, a explicat, pentru „Adevărul”, Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons. 

Pate-urile cu cele mai multe E-uri 

Spre exemplu, pate-ul vegetal cu cele mai multe E-uri este Cris-Tim, produs tartinabil cu măsline, care conţine 15 E-uri, urmat de Baroni - Pate vegetal, Modova în bucate - Pastă vegetală tartinabilă cu ardei, Vascar - Vascar Vegetal şi Auchan - Pastă vegetală tartinabilă, toate conţinând câte 14 E-uri. La pol opus, printre conservele cu doar 11 E-uri se numără Bucegi - Pate vegetal cu ciuperci sau Carrefour - Pastă vegetală cu măsline. 

Însă nu doar aditivii alimentari în exces pot crea probleme de sănătate, spune Sorin Mierlea. În urma analizei s-a descoperit că şi conţinutul de sare din produsele de tip pate vegetal este ridicat şi pleacă de la 0,51 grame la 100 de grame de produs ajungând la 1,89 de grame la suta de grame de produs. Nici zahărul nu lipseşte de pe etichetele produselor tip pate vegetal, indiferent că sunt sub formă de conservă sau de pastă ori cremă. „Trebuie să fim foarte atenţi la cantitatea de zahăr şi de sare din pate-urile vegetale”, afirmă specialistul.

Ce mâncăm în post 

Nici restul produselor de post care se găsesc la raft nu sunt lipsite de aditivi alimentari, completează profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, diabetolog şi nutriţionist. „Cel mai bine este să îşi pregătească omul în casă humusul, salata de vinete sau pate-ul, dar comoditatea este prea mare. Inclusiv iaurtul cu fructe ar putea fi pregătit în casă. Dacă o persoană moare de infarct la 50 de ani, sunt şanse ca decesul să fie o consecinţă directă a hrănii din ultimii 20 de ani”, a completat medicul.

Potrivit acestuia, carnea poate fi înlocuită cu ciuperci, iar în perioada de post pot fi consumaţi ardei copţi, supe de legume, supe creme, diverse mâncăruri cu linte, precum şi fasole boabe şi dovlecei. În privinţa laptelui de soia, nutriţioniştii atrag atenţia că el nu conţine calciu.