Tokes cere UE să impună României autonomia maghiarilor

sfârşitul vizitei de informare întreprinsă de o delegaţie maghiară la sediul UE.Tökes a declarat că obiectivele pe care le-a promovat în faţa oficialilor europeni sunt cele zece din

sfârşitul vizitei de informare întreprinsă de o delegaţie maghiară la sediul UE.
Tökes a declarat că obiectivele pe care le-a promovat în faţa oficialilor europeni sunt cele zece din Memorandumul Transilvănean, citit şi la Odorheiu Secuiesc. Potrivit şefului delegaţiei maghiare, în discuţiile cu politicienii europeni, o atenţie deosebită a fost acordată "autodeterminării şi autonomiei minorităţii maghiare, autoguvernării, subsidiarităţii, restituirii proprietăţilor bisericii şi învăţământul superior în limba maghiară." În acest sens, Tökes a cerut ca "obiectivele" să fie înscrise ca cereri sau ca recomandări în raportul Comisiei Europene pentru România, care va fi prezentat la 16 mai, şi care va decide data aderării României la UE. Potrivit lui Tökes, delegaţia maghiară a avut ca scop şi încercarea de a-i convinge pe responsabilii europeni că, "în România, problema minorităţilor este a doua problemă ca importanţă după cea a corupţiei".
Întrebat de corespondentul Adevărului cu privire la tipul de autonomie pe care îl solicită delegaţia maghiară, senatorul UDMR, Csaba Sogor, a declarat că s-au cerut "toate tipurile de autonomie, inclusiv teritorială, aşa cum este în statutul UDMR".
Delegaţia, condusă de Lászlo Tökes, a avut întâlniri cu oficiali din Comisia Europeană şi Parlamentul European. Printre aceştia s-au aflat Elmar Brok, preşedintele Comisiei de afaceri externe din PE, Milan Mon, raportorul din umbră pe România din Grupul Popular European, consilierul lui Pierre Moscovici, raportorul Parlamentului European pentru România, şi Wenceslav Lobkowitz, şeful unităţii pe România din Comisia Europeană. Acestora li s-au adăugat europarlamentari din toate grupurile importante, socialist, popular, liberal-democrat şi din cel al "verzilor". Conferinţa de presă, care s-a desfăşurat în limba maghiară şi română, la cererea jurnaliştilor prezenţi, a fost destinată, iniţial, celor 14 corespondenţi de la Bruxelles ai presei maghiare.