Ţiganii din Timişoara au ridicat palate cu turnuleţe pentru morţi. Un loc de veci cu termopane şi marmură costă 10.000 de euro GALERIE FOTO

Rromii din Timişoara îşi arată aprecierea faţă de morţi în acelaşi mod în care-şi demonstrează fala faţă de vecini: cu construcţii impunătoare şi ilegale.

Turnuleţe şi culori vesele, pastelate sau mai aprinse, termopane, marmură, statuete. Nu e vorba despre nişte vile dintr-un cartier rezidenţial, ci despre cavourile ţiganilor din Timişoara. Nu sunt deloc ieftine, locul de veci pentru două persoane costând în medie 1.000 de euro la care se adaugă costul construcţiei, de aproximativ 10.000 de euro. Dotările din interior, televizoare, canapele, fotolii, mai costă şi ele cam 1.000 de euro. Nu este mult, spun ţiganii, pentru că „rudele merită tot respectul nostru şi după moarte". Singura problemă cu kitsch-urile răsărite în cimitire este că acestea sunt ilegale. De altfel, Primăria Timişoarei le va demola în mai puţin de o lună pe toate cele care depăşesc înălţimea de 1,8 metri.

Cimitirele Timişoarei au fost transformate în ultimii ani în minicartiere rezidenţiale de către comunitatea de rromi. Unele dintre ele, cum ar fi de pildă cel de pe Calea Buziaşului, nu departe de centrul oraşului de pe Bega, sunt cunoscute ca fiind exclusiv ale ţiganilor. Clădirile fastuoase aparţin unor familii importante ale comunităţii de rromi. Printre cei care au făcut rost de un cavou-palat în exclusivistul cimitir se află familia Cârpaci. Cel mai cunoscut membru al clanului este Ionelaş Cârpaci, implicat ­într-una dintre cele mai mari escrocherii imobiliare din istoria recentă a Timişoarei. Acelaşi Ionelaş Cârpaci este acuzat că a cerut retrocerea mai multor clădiri după ce a comis abuzuri şi a falsificat acte.

Interlopul Ionelaş Cârpaci şi-a ridicat un cavou imens. Vezi GALERIE FOTO!

„Nu facem nimic greşit"

Dar Cârpaci este doar unul dintre baştanii care au ridicat palate pentru liniştea şi confortul rudelor decedate. Încet-încet, locul mormintelor simple a fost luat de construcţii impunătoare, cu termopan şi inserţii de marmură, şi „dotate" în interior chiar şi cu canapele pentru eventualii vizitatori. Rromii spun că au făcut totul din respect pentru morţi.

„Noi avem propria cultură care ne spune că morţii trebuie trataţi cu respect şi după moarte. Respectul nostru e impunător. Nu văd nimic greşit în ceea ce facem. Dacă am ajunge să suflăm pereţii cu aur, atunci asta ar fi tot problema noastră. Până la urmă toată lumea trăieşte după posibilităţi. Noi vrem să trăim în sufletele celor dragi şi după moarte, iar clădirile pe care le ridicăm în cimitir au această menire", a spus Luis Argint, unul dintre proprietarii de cavouri-palat.

Rromii care nu reuşesc să pună mâna pe un loc central în cimitir, se mulţumesc cu criptele vechi de sute de ani, unde au fost înmormântate familii bogate în timpul Imperiului Austro-Ungar. Astfel, unii ţiganii bogaţi le-au cumpărat pe cele nerevendicate de nimeni de ani buni şi le-au adaptat propriilor gusturi. Acum, înscrisurile în limba germană se împletesc în decorul cavourilor cu fotografiile membrilor marcanţi ai comunităţii rrome.

Vile de 10.000 de euro

Constructorii sunt mulţumiţi că au şi astfel de oferte. „O asemenea construcţie costă cel puţin 10.000 de euro, iar ridicarea se face foarte rapid, în maximum două-trei luni. Am avut cazuri în care ţiganii ne-au cerut să le tragem şi cablu pentru a-şi monta un televizor sau să le lăsăm spaţiu ca să aducă scaune şi canapele. Fiind vorba de bani, noi nu suntem în măsură să respingem dorinţele lor. Fiecare face ce vrea", a spus Ionuţ Hogea, constructor.

Fiecare cavou are o suprafaţă medie de 25 de metri pătraţi

Autorităţile locale sunt singurele care le pun beţe în roate ţiganilor. Şi nu degeaba, pentru că palatele nu au autorizaţie de construcţie. „Regulamentul local prevede expres ca astfel de construcţii să nu depăşească în înălţime 1,80 metri. Clădirile ridicate în cimitir înainte de 2003 vor rămâne în picioare, deoarece nu putem interveni. Noi am preluat cimitirele abia în acel an, moment în care s-a creat şi acest regulament. La această oră se realizează un inventar al autorizaţiilor de construcţie, iar în maximum o lună va începe dărâmarea cavourilor ilegale", a spus Lăcrămioara Condea, reprezentant al biroului de presă de la Primăria Timişoara.

Autorităţile trebuie să decidă însă dacă vor dărâma doar turnuleţele - caz în care majoritatea construcţiilor nu vor mai depăşi limita de 1,8 metri - sau vor dărâma palatele în întregime. Proprietarii vilelor din cimitir se plâng însă de discriminare şi promit că nu se vor lăsa uşor. „Nici măcar după moarte nu ne sunt rudele lăsate în pace. Problema ălora din Primărie nu e că noi nu respectăm legea inventată de ei, ci că avem mai mulţi bani. Noi am muncit pentru fiecare bănuţ", a conchis Luis Argint.

Click AICI pentru o GALERIE FOTO cu palatele din cimitire!

"Nici măcar după moarte nu ne sunt rudele lăsate în pace. Problema ălora din Primărie nu e că noi nu respectăm legea inventată de ei, ci că avem mai mulţi bani. Noi am muncit pentru fiecare bănuţ.''
Luis Argint proprietar de cavou-palat

Cu lăutarii în cimitir

Familia Argint a ajuns în atenţia autorităţilor anul acesta, după ce a organizat o petrecere în cimitir. Pe un fond muzical asigurat de o formaţie de taragotişti, familia a împărţit săracilor pomană în valoare de 1.500 de euro. „Noi nu vrem să facem spectacol, vrem doar să cinstim memoria celor ­morţi. Am adus şi câţiva cântăreţi, că aşa spune tradiţia. După ce plecăm din cimitir, o să mergem acasă, unde ne aşteaptă patru purceluşi la proţap", spunea atunci ­Luis Argint.

Centrul Timişoarei a fost ocupat de rromi

Goana după proprietăţi cât mai multe şi palate cât mai strălucitoare i-a făcut pe mulţi dintre ţigani să îşi stabilească reşedinţa în centrul Timişoarei. Ei au cumpărat case bătrâneşti, pe care le-au dărâmat, iar ulterior au ridicat noile palate. Autorităţile le reproşează că nu au respectat planurile de construcţie, turnuleţele nefiind specificate în autorizaţiile emise. Majoritatea palatelor din centrul Timişoarei se află pe strada C.D.Loga, lângă două licee de top, respectiv în jurul Parcului Rozelor, zonă de recreere pentru mulţi dintre timişoreni. În ultimul an, oamenii legii au primit o serie de reclamaţii împotriva ţiganilor, care ar recurge la violenţă pentru achiziţia de noi terenuri. Vara trecută, o avocată a fost bătută de ţigani în timp ce îşi vizita clienţii.

Citeşte alte opinii ale jurnalistului Gerhald Ernst : REAL STORY În România se moare şi din cauza ciclului menstrual