Testarea „la grămadă” a bucureştenilor: planul Firea - Streinu-Cercel
0Peste 10.000 de bucureşteni ar urma a fi testaţi „la mijlocul” acestei săptămâni de noul coronavirus, a anunţat primarul Capitalei, Gabriela Firea. Este vorba despre un proiect susţinut de Primărie în colaborare cu Institutul „Matei Balş” şi INS. Ministrul Sănătăţii s-a arătat sceptic cu privire la acest proiect şi a spus că instituţia pe care o conduce nu îşi va asuma nici costurile, nici rezultatele acestui proiect de testare
Pacienţii suspecţi că au contactat noul coronavirus pot fi testaţi prin două metode: testul Real-Time PCR şi testul rapid. Diferenţa dintre cele două constă în faptul că primul stabileşte cu certitudine dacă virusul este sau nu prezent în organism, deoarece se bazează pe recoltarea unui exudat faringian care este analizat în laborator, în timp ce al doilea este, de fapt, un test de sânge – asemănător testelor de sarcină sau celor pentru detectarea glicemiei.
Al doilea test, cel rapid, stabileşte dacă virusul este prezent sau nu în organism pe baza antricorpilor pe care pacientul îi produce, proces care durează de obicei câteva zile. De aceea, experţii susţin că testul Real-Time PCR prezintă un rezultat cert, iar cel rapid oferă un rezultat orientativ. Cu astfel de teste rapide se pregăteşte Primăria Capitalei să-i analizeze pe bucureşteni, în colaborare cu cele două Institute – „Matei Balş” şi cel de Statistică.
Cum se va realiza testarea
Potrivit Gabrielei Firea, săptămâna aceasta, luni şi marţi, are loc instructajul medicilor şi al asistenţilor care vor participa la testare, personal recrutat din spitalele care aparţin de Primăria Capitalei. „Ulterior, în momentul în care Institutul „Matei Balş” primeşte – eu am înţeles că foarte rapid – din partea INS o caracterizare a municipiului Bucureşti din punct de vedere demografic şi eşantionarea potrivită pentru această situaţie de pandemie (n.r. – se va realiza testarea)”, a declarat Gabriela Firea. Vor fi testate peste 10.000 de persoane, atât persoane care locuiesc în Capitală, dar şi care nu au aici domiciliul stabil. Eşantionul va fi ales pe baza unor studii realizate împreună cu Institutul Naţional de Statistică. „Din câte mi-a dat de înţeles şi cu argumente profesorul Streinu-Cercel, acolo se va merge pe o rază de cerc pornind chiar de la analizarea adreselor persoanelor care sunt deja îmbolnăvite de COVID-19”, a mai arătat Firea, care a competat că în Sectorul 2 sunt cele mai multe persoane infectate – peste 100 de persoane –, iar în acest sector se va face testarea pornind de la analizarea adreselor unde s-au înregistrat cazurile de infectare, „dar totul se face pe baze ştiinţifice, nu aleatoriu”. În momentul în care o persoană are testul pozitiv, confirmat, primăriile de sector trebuie să ia toate măsurile de urgenţă, întreaga scară de bloc intră în carantină, iar primăria va sprijini toate acele familii, le va asigura tot ce le va fi necesar. Toate acele persoane vor fi considerate posibil infectate.
Edilul a spus că Institutul „Matei Balş” a achiziţionat deja o mie de teste rapide, Primăria Capitalei va cumpăra 4.000-5.000 de teste şi, în plus, fiecare primărie de sector va achiziţiona câte 1.000 de teste. Un test rapid omologat costă „în jur de 50 de lei”.
Ministerul Sănătăţii nu îşi asumă testul
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, susţine însă că studiul nu este asumat de Ministerul Sănătăţii şi că nu are deocamdată avizul acestei instituţii. „Rămâne să vedem, când va fi finalizat acest proiect al studiului, să ne dăm un acord în funcţie de necesitatea lui, dar şi de specificitatea acestui test. Avem în vedere că o testare trebuie să existe în condiţiile unei anchete epidemiologice, nu o testare în masă, fără noimă”, a spus ministrul Sănătăţii.
Ne întrebăm, dacă avem la dispoziţie aceste teste, de ce nu se testează personalul angajat din spitalele Bucureştiului? Grupul-ţintă în acest caz ar fi unul uşor de găsit. Sindicatele din Sănătate
La rândul lor, sindicaliştii din Sănătate cer să fie testaţi înainte medicii şi pacienţii din spitale. „Ne întrebăm, dacă avem la dispoziţie aceste teste, de ce nu se testează personalul angajat din spitalele Bucureştiului? Grupul-ţintă în acest caz ar fi unul uşor de găsit, oamenii sunt deja grupaţi, iar condiţiile de testare sunt ideale. În acest fel, autorităţile ar putea rezolva două probleme – testarea angajaţilor şi studiul epidemiologic. În plus, nu e nevoie de maşini, de personal suplimentar, costume speciale (care, de altfel, ar fi extrem de utile în secţiile din linia întâi). Dacă se consideră că o asemenea testare ar putea fi catalogată drept o «favorizare» a salariaţilor din Sănătate, de ce nu se testează pacienţii internaţi în alte secţii decât cele de boli infecţioase? Şi ei sunt bucureşteni, şi ei sunt deja grupaţi, nu trebuie căutaţi şi scoşi din blocuri, şi sunt şi ei votanţi...”, au mai transmis reprezentanţii medicilor.
Trebuie să înţelegem să stăm în case de Paşte
Pe de altă parte, referitor la situaţia viitoare. managerul Institutului Matei Balş, Adrian Streinu-Cercel, a făcut apel la calm şi linişte şi a precizat că, dacă vom înţelege să stăm în case de Paşte, cel mai negru scenariu în lupta cu coronavirusul ar putea fi şters cu buretele. Streinu-Cercel a mai adăugat că virusul trăieşte în praf şi mizerie.
”Cea mai mare nevoie o reprezintă nevoia de calm şi de linişte. E o bătălie foarte complicată, mai ales că acest virus parşiv se ascunde în praf şi mizerie. Am rugat autorităţile locale să spele străzi parcuri pentru că acolo se ascunde virusul. Daca vom înţelege să stăm şi în casă de Paşti, atunci acea estimare, precum că după Sărbătorile Pascale am putea avea o problemă mare, ar putea fi ştearsă cu buretele. Dacă nu înţelegem acest lucru, acest scenariu va fi probabil la vedere”, a declarat la Antena 1, Adrian Streinu - Cercel.
Managerul Institutului Matei Balş mai spune că Institutul deja este plin şi se ia în calcul relocarea unor pacienţi în hoteluri. ”Dacă mă refer la Institutul Matei Balş, noi în momentul de faţă suntem la o capacitate de 20 de paturi de terapie intensivă şi conform planului alb, în următoarea lună trebuie să ajungem la 40 pentru ca după două luni să fie undeva la 60 de paturi de terapie intensivă. Asta în contextul în care un pavilion întreg a fost golit şi copiii, pentru că era vorba de un pavilion de copii, au fost transferaţi în alte clinici universitare în momentul de faţă acum punem adulţi. Din păcate, deja Institutul este plin şi luăm în calcul sistemul de backup şi anume relocarea pacienţilor uşori şi asimptomatici în hoteluri”, a mai spus Streinu - Cercel. Expertul a precizat şi că aceste tipuri de virusuri îşi cresc virulenţa pe măsură ce trec de la un om la altul şi că persoanele de 40 - 60 de ani sunt cele care vor avea posibile probleme.