Suspendarea taxei de depozitare a deşeurilor- între depozitări ilegale şi riscul de infrigement

Ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu a comunicat, marţi, că a suspendat taxa de depozitare a deşeurilor. Motivul principal invocat este că, în ultimul an, cantitatea de deşeuri depozitată ilegal s-a dublat, iar puţinele firme de salubrizare de la noi încarcă facturile românilor, justificând că din aceşti bani se plătesc taxele de depozitare. Pe de altă parte, ONG-urile spun că suspendarea taxei va duce la intrarea României în infrigement.

Ministrul Mediului a declarat marţi că România nu a fost suficient de pregătită pentru introducerea taxei de depozitare pentru deşeuri, aceasta fiind, de altfel, şi concluzia la care s-a ajuns împreună cu Comisarul European pentru Mediu K. Vella.

„Acest instrument economic de stimulare a reciclării se aplică doar după ce sistemul colectării selective este funcţional în orice colţ al ţării, iar Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor sunt funcţionale şi pregătite să preia şi să valorifice întregile cantităţi. Realitatea este că, în România, din 34 de SMID-uri construite cu fonduri europene doar unul este funcţional", a afirmat Graţiela Gavrilescu.

Aceasta a motivat decizia luată de guvern prin două argumente: dublarea cantităţilor de deşeuri ilegale depozitate într-un singur an, dar şi că populaţia suportă costurile  provocate de introducerea taxei de depozit, ori acest lucru ar trebui să fie făcut de autorităţile locale.

'Constatăm un fenomen într-o continuă creştere a depozitării ilegale de deşeuri în România; ne confruntăm deja cu cantităţi duble comparativ cu 2016. De la începutul anului până în prezent, comisarii GNM au identificat cantităţi de deşeuri ilegal depozitate pe o suprafaţă totală, la nivel naţional, de 1.391.483 mp, faţă de 626.256 mp în 2016. Acest fenomen a apărut ca formă de eludare a taxei la depozit, fiind unul de natură să pună în pericol sănătatea comunităţilor în care astfel de cazuri sunt tot mai des identificate",  a precizat ministrul Mediului.

"În acelaşi timp, la fel de important este faptul că toate costurile provocate de introducerea taxei de depozit se regăsesc deja în facturile populaţiei, în condiţiile în care serviciile de salubritate nu s-au îmbunătăţit faţă de anii precedenţi", a mai adăugat Gavrilescu.

Pe de altă parte, Coaliţia pentru Economia Circulară în România susţine că o astfel de decizie va creşte semnificativ gradul de umplere al depozitelor pentru deşeuri, care oricum sunt insufiente pentru cantitatea de gunoi produsă. Mai mult decât atât, ţara noastră riscă să fie penalizată de Comisia Europeană, mai susţin reprezentanţii ONG-ului.

“Poziţia surprinzătoare a Ministerului Mediului – care pare că a uitat că principala sa obligaţie este protejarea mediului înconjurător şi a României de penalităţile de infringement - are ca efect direct accelerarea umplerii depozitelor de deşeuri şi asa insuficiente, distrugerea a mii de hectare de teren şi afectarea pânzei freatice, conducând, în cele din urmă, la îngroparea României sub un munte de gunoaie”

Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea (capitole la care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană) a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de 3 ani.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.