Supravieţuirea în România, pe lista de aşteptare: medicamentele eficiente nu sunt băgate pe lista compensatelor
0Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) trage un semnal de alarmă cu privire la 140 de medicamente noi pentru boli cronice care se află de mai bine de cinci ani pe listele de aşteptare pentru a fi compensate şi la care bolnavii nu au acces pentru că sunt prea scumpe.
Specialiştii susţin că medicamentele existente în acest moment pe piaţă nu mai sunt eficiente şi că pentru milioanele de pacienţi care suferă de boli cronice fiecare zi este o luptă pentru supravieţuire.
„Se va ajunge la un genocid din cauza decidenţilor politici. Dovada este cel mai recent recensământ. Speranţa de viaţă a românilor este cu 5-6 ani mai mică decât media europeană tocmai din acest motiv. Noi nu avem acces la tratament“, susţine Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR).
Bolnavii de cancer fac campanii pentru supravieţuire
În România, în acest moment, sunt 90.000 de bolnavi cu cancer care primesc citostatice. Potrivit reprezentanţilor Alianţei Pacienţilor Cronici din România, mulţi dintre pacienţi sunt atât de disperaţi încât ajung să-şi organizeze singuri campanii de strângere de fonduri pentru a face rost de bani pentru tratament. Asta, în condiţiile în care, în România, teoretic, bolnavii de cancer au dreptul la tratament gratuit.
,,Tragem un nou semnal de alarmă autorităţilor privind situaţia bolnavilor de cancer din România. Aceştia au fie nevoie de tratamente care sunt compensate, dar nu se găsesc în farmacii, fie de medicamente care nu sunt pe lista de compensate şi pentru care pacienţii ar trebui să plătească zeci de mii de euro lunar“, explică Irimia.
Anul trecut, Societatea Naţională de Oncologie anunţa că nici medicamentele de bază care figurează în ghidurile Ministerului Sănătăţii şi care ar trebui să se găsească în farmacii nu se mai găseau nicăieri. Medicii spun că din gama de medicamente oncologice existente în lume în România lipsesc peste 40 de produse în total.
Pentru această arie terapeutică s-au făcut progrese în ceea ce priveşte tratamentul, au apărut terapii noi, mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse, care le-ar oferi pacienţilor şanse mai mari şi le-ar îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii, aşa cum este spre exemplu tripla terapie. Dar acestea sunt tratamente scumpe, nu sunt incluse pe lista de compensate şi pacienţii români nu au acces la ele”, arată Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (APAH).
Aceasta a spus că, în cazul persoanelor care suferă de hepatita C, medicamentele compensate existente nu mai sunt eficiente şi că un bolnav ar trebui să plătească circa 30.000 de euro anual pentru a se putea trata cu adevărat. La fel se întâmplă şi în cazul bolnavilor de hepatita B.
Suntem codaşii Europei
„Bolnavii din România au nevoie de aceste medicamente. Dacă continuăm în ritmul acesta, se va ajunge la un decalaj foarte mare între noi şi celelalte ţări europene. În jur de 75% din moleculele de pe lista de aşteptare sunt disponibile, compensat sau gratuit, în majoritatea ţărilor din UE“, spune Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Datele analizei ARPIM arată că, din cele 15 state europene la care se raportează România, Germania compensează 91% din cele 64 de doctorii analizate, Spania 89%, iar Slovacia 88%. La polul opus se află Lituania, care compensează doar 38%, şi România, care nu a mai actualizat lista medicamentelor compensate din 2007. Vecinii noştri din Bulgaria şi Ungaria compensează peste 50% din doctoriile pe care bolnavii români le aşteaptă din 2007.
Deşi situaţia este una dramatică, cei de la Ministerul Sănătăţii ridică din umeri. „Momentan, nu există niciun proiect de act normativ referitor la această listă de aşteptare. Nici pentru viitorul apropiat nu s-a concretizat nimic, totul depinde foarte mult de priorităţile pe care le vom avea“, a explicat Oana Grigore, purtător de cuvânt la Ministerul Sănătăţii.
Campanie umanitară pentru profesoara de la Litere
Adela Rogojinaru, conferenţiar doctor la Facultatea de Litere, suferă de cancer de piele cu metastaze şi a fost ajutată de comunitatea academică să îşi plătească tratamentul. Acesta este foarte scump, circa 90.000 de euro, din cauză că nu se regăseşte pe lista medicamentelor compensate şi nu poate fi suportat dintr-un salariu de profesor.
Astfel, anul trecut, Universitatea din Bucureşti a organizat o campanie umanitară de strângere de fonduri pentru a o sprijini financiar pe Adela Rogojinaru.
Boala de care suferă profesoara poate fi tratată printr-o intervenţie agresivă cu citostatice Zelboraf. Tratamentul recomandat în regim de urgenţă este de ultimă oră şi acordă 80% şanse ca tumora să se restrângă şi ca durerile să fie considerabil diminuate.