Superstiţii şi pelerinaje de Sfântul Andrei
0Tradiţia spune că în noaptea de Sfântul Andrei, la hotarul dintre toamnă şi iarnă, se leagă şi se dezleagă vrăji, iar sufletele morţilor bântuie pe Pământ. Ca să se apere de strigoi, superstiţioşii ung tocurile uşilor şi ale geamurilor cu usturoi.
„Când eram copil, o rudă mi-a zis că a văzut noaptea spirite care bântuiau curtea. Mă mir cum de-a scăpat, că eu ştiu că cine vede duhurile rele rămâne mut, ca să nu mai poată povesti şi altora ce a văzut", spune Ioana Ardeleanu (73 de ani), din localitatea constănţeană Mihail Kogălniceanu.
Preoţii consideră că noaptea de groază e o legendă. „Un bun credincios nu ar trebui să aibă superstiţii. Acestea se opun Bisericii, iar oamenii n-ar trebui să le ia în seamă", explică Marin Popa (42 de ani), preot în localitatea Piatra.
Sărbătoarea Sfântului
Andrei e marcată în Bărăgan prin ritualuri agrare. În zori, gospodinele presară în ulcele mici de lut seminţe de grâu pe care le ţin la germinat până în prima zi a noului an. Dacă grâul încolţit e verde şi frumos, bătrânii spun că va fi un an rodnic.
Femeile ies dimineaţa în ogradă şi taie câteva crenguţe din pomii fructiferi, pe care le pun, apoi, într-un vas cu apă. Dacă ramurile înmuguresc, oamenii vor avea un an nou înbelşugat. De 1 ianuarie, fetele tinere iau crenguţele şi pleacă la sorcovit.
Tot de Sfântul Andrei, tinerele din zona Bărăganului încearcă să-şi afle ursitul. Ele frământă o turtiţă în care înfig un căţel de usturoi, apoi o mănâncă, pentru ca noaptea să le apară în vis bărbatul hărăzit.