STUDIU. Specialiştii pneumologi atrag atenţia că persoanele care sforăie sunt un pericol la volan

Specialiştii pneumologi de la „Marius Nasta“ au calculat că, dintre şoferii români, aproximativ 300.000 suferă de sindromul de somnolenţă severă în timpul zilei, cauzat de afecţiunile respiratorii care nu-i lasă să se odihnească noaptea. Efectul este unul periculos şi pentru cei din jur: aceşti „bolnavi“ pot cauza accidente rutiere grave dacă adorm la volan.

Statistic, efectele se văd şi pe şosele: doar în primele şapte luni ale anului acesta, 35 de persoane şi-au pierdut viaţa fiindcă au adormit la volan, potrivit datelor oficiale. 

În Occident, s-au făcut studii ample despre acest sindrom iar în Germania, spre exemplu, s-a stabilit că 50% dintre accidentele rutiere sunt cauzate de stările de somnolenţă. 

„Mai mult, în unele ţări precum Belgia, Spania, Franţa, Suedia sau Marea Britanie există reglementări în codul rutier privind condusul cu simptome de apnee în somn, narcolepsie şi insomnia. Cu toate acestea în România abia dacă s-a auzit de această boală“, explică specialiştii. 

European Sleep Research Society a anunţat că la mijlocul lunii octombrie vor fi prezentate în Parlamenul European şi rezultatele unui studiu aflat în desfăşurare în 18 ţări europene, inclusiv în România.

Somn întrerupt o dată la trei secunde

Autoarea studiului, cercetătorul şi doctorul Oana Deleanu de la  institutul „Marius Nasta“, arată însă că boala este subdiagnosticată în România. Ea a explicat că bolnavii se trezesc noaptea foarte des pentru că li se blochează căile respiratorii, ceea ce cauzează simptome precum sforăitul, însă ei nu-şi aduc aminte aceste episoade a doua zi pentru că durează prea puţin încât să le conştientizeze. 

De aici oboseala din timpul zilei, pe care mulţi dintre ce afectaţi nu şi-o pot explica. „De cele mai multe ori, persoanele care suferă de acest sindrom nu îşi dau seama că se trezesc în timpul somnului fiindcă trezirea durează 3-15 secunde şi ei nu o conştientizează. Se trezesc dimineaţa obosiţi neştiind ce li se întâmplă şi asta este o oboseală care se adună toată viaţa. Gândiţi-vă că în fiecare seară somnul este întrerupt de 30 de ori pe oră, ceea ce înseamnă un caz de sindrom de apnee-hipoapnee sever, or, noi la institut avem cazuri de pacienţi care se trezesc din somn şi de 120 de ori pe oră“, adică o dată la trei secunde, a explicat Deleanu. 

Problemele de respiraţie din timpul somnului sunt mai frecvente la bărbaţi decât la femei şi sunt cauzate cel mai des de consumul de alcool şi sedative, de obezitate, de poziţia corpului în timpul somnului, modificări anatomice la nivelul feţei şi de circumferinţa gâtului. 

Majoritatea cazurilor de acest gen nu sunt semnalate în România, fiindcă cei mai mulţi români nu se duc la consultaţii medicale atunci când simt că ceva nu este în regulă cu ei, spune Deleanu. 

Netratat, simptomul de apnee-hipoapnee în somn poate duce la accident vascular, tulburări de ritm, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet de tip 2, avertizează medicii. 

Cu toate acestea, în România, diagnosticul şi tratamentul acestei boli nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Testele pentru tulburări de somn făcute la Institutul „Marius Nasta“ sunt gratuite, însă persoanele care vor să se testeze la o clinică privată trebuie să plătească în jur de 250 de lei/noapte pentru a li se monitoriza somnul cu aparate speciale (polisomnograf) de către medici. 

Tratamentele care ameliorează boala

Persoanele care suferă de sindromul „nopţilor nedormite“ pot fi tratate cu ajutorul unui aparat special (SPAP), care administrează aer atmosferic cu presiune pentru menţinerea deschisă a căilor respiratorii în timpul somnului, explică doctorul Oana Deleanu, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“. 

Tratamentul se iniţiază în laboratorul de somn, pe baza unei înregistrări de somn (poligrafie, polisomnografie) unde se stabileşte presiunea optimă pentru a menţine căile aeriene deschise. 

În cazurile severe, pacientului i se poate da şi acasă un astfel de aparat, pe care bolnavul îl poate folosi în timpul somnului timp de o săptămână. Acesta se închiriază şi costă în jur de 250 de lei pe lună, iar aparatul în sine poate fi achiziţionat cu până la 1.500 de euro, spune doctorul. 

În România, există în momentul de faţă aproximativ 50 de laboratoare în care se poate trata somnolenţa.

De asemenea, dacă acest sindrom este cauzat de obezitate, persoanele afectate pot să reducă din severitatea simptomelor doar dacă slăbesc. 

„Odată cu scăderea în greutate cu 10%, severitatea simptomelor se poate reduce cu un sfert sau chiar cu o treime“, a explicat Oana Deleanu. 

De asemenea, cei cărora li se activează simptomele în momentul în care dorm pe spate pot achiziţiona un dispozitiv special, sub forma unui rucsac, care previne dormirea în această poziţie nefavorabilă. Mai sunt câteva lucruri pe care persoanele care suferă de acestă boală le pot face pentru a evita declanşarea simptomelor printre care achiziţionarea unor proteze mandibulare sau intervenţiile în sfera ORL. 

Doctorul Deleanu atrage atenţia însă că sindromul apnee-hipoapnee nu se vindecă complet niciodată, dar că sub tratament persoanele afectate pot dormi cât mai aproape de normal. 

10 reguli de aur pentru un somn sănătos

„Somnul este la fel de important pentru o creştere sănătoasă a copilului şi pentru o îmbătrânire în condiţii bune a adultului ca o bună nutriţie sau realizarea unei activităţi regulate“, explică doctorul Florin Mihălţan, de la Institutul „Marius Nasta“ din Capitală, mai ales că „o treime din viaţă o petrecem dormind“. 

Profesorul Mihălţan arată că lipsa somnului sau o calitate proastă a somnului pot cauza în timp „obezitate, diabet, slăbirea sistemului imunitar, unele cancere şi creează condiţiile pentru depresie sau anxietate“. 

Somnolenţa este însă principalul efect al unui somn de proastă calitate sau de scurtă durată, care poate duce, aşa cum au arătat studiile din străinătate, la o creştere a numărului de accidente rutiere.

Astfel, profesorul Mihălţan propune şi un set de 10 „legi pentru un somn sănătos“:

1. Fixează o oră de mers în pat şi o oră de trezire

2. Dacă ai obiceiul de a face siesta, nu depăşi 45 de minute de dormit în timpul zilei

3. Evită stimulentele cu 6 ore înainte de culcare (cafea, ceai, apa minerală, ciocolată)

4. Evită consumul de alcool în exces şi nu fuma cu patru ore înainte de a merge la culcare

5. Evită mâncarea condimentată, dulciurile, cu 4 ore înainte de a merge la culcare

6. Exerciţiile regulate sunt binevenite, dar nu înainte de a intra în pat

7. Foloseşte un pat confortabil şi o saltea confortabilă

8. O temperatură confortabilă pentru somn şi o cameră bine ventilată

9. Excluderea oricărui zgomot care distrage atenţia şi eliminarea cât mai mult a luminii

10. Patul să fie rezervat doar pentru somn sau sex. Nu folosiţi patul pe post de birou, loc de muncă sau spaţiu de recreere.