STUDIU Românii se pretind cei mai religioşi dintre europeni - cât de justă este această percepţie

România ocupă primul loc într-un top al celor mai religioase ţări din Europa. Cu toate acestea, specialiştii afirmă că foarte mulţi dintre cei care se declară credincioşi nici măcar nu au citit Biblia.

Românii sunt cei mai religioşi europeni. Îi depăşesc pe armeni, greci sau moldoveni, arată cel mai recent studiu făcut de Pew Research Center, conform căruia 55% din români se declară foarte religioşi. Concret, 50% din români susţin că religia este foarte importantă în vieţile lor, 50% afirmă că participă la slujba religioasă cel puţin o dată pe lună şi 44% spun că se roagă zilnic.

Totodată, 64% afirmă că sunt absolut siguri de existenţa lui Dumnezeu. Statistica nu i-a luat prin surprindere pe specialişti, însă ei afirmă că religiozitatea doar pare a fi mai mare în spaţiul românesc decât în alte state europene. 

„Dacă vorbim totuşi despre punerea în practică a perceptelor religioase, aici avem o mare problemă. Principala instituţie în care s-a investit secole de-a rândul în spaţiul românesc nu a fost şcoala, universitatea sau administraţia, ci biserica. Ceea ce arată că biserica a avut un fundament destul de puternic. În momentul în care aştepţi mai multe de la biserică decât de la un primar, logic că tu crezi în Dumnezeu. Asta arată o ancorare în elemente care ţin mai mult de un conservatorism decât de elemente care ţin de modernitate, acestea din urmă fiind mai degrabă specifice societăţilor dezvoltate”, a declarat, pentru „Adevărul”, sociologul Gelu Duminică. 

Foarte mulţi credincioşi nu au citit Biblia

Potrivit acestuia, discrepanţele între mediul rural şi cel urban din perspectiva religiei sunt majore. „O religiozitate majoră în spaţiul rural aduce cu sine o educaţie precară sau este generată de o educaţie precară. A nu se înţelege că oamenii culţi nu frecventează biserica şi nu cred în Dumnezeu, ci doar că accepţiunea lor este bazată pe o cunoaştere şi nu pe reproducere. Foarte mulţi dintre credincioşii din România sunt credincioşi deşi nu au citit biblia şi în condiţiile în care au înţelegerea bibliei numai prin prisma a ceea ce a spus preotul, nu prin ceea ce au înţeles ei înşişi”, completează sociologul. 

Celelalte state aflate în imediata apropiere a României sunt tot ţări profund religioase şi creştin-ortodoxe: Grecia, Moldova, Georgia sau Armenia. „A te declara religios nu coincide cu a fi religios în adevăratul sens al cuvântului, cu toate implicaţiile emoţionale şi morale. Dacă am avea întrebări suplimentare, detaliate, în profunzime, sunt convins că răspunsurile ar fi surprinzătoare, adică dincolo de o adeziune pur verbală şi contextuală, românul nu este în esenţă profund religios, precum un catolic italian unde religia este zilnic prezentă în viaţa lui”, susţine, la rândul său, psihologul Mihai Copăceanu. 

O dovadă a faptului că românii nu sunt aşa de religioşi cum susţin că sunt chiar comportamentele lor aflate în contradicţie cu valorile creştine, respectiv infracţiunile, violenţa ridicată, traficul de persoane, sarcinile nedorite, avorturile la adolescente şi, implicit, corupţia. „Deci religia nu modifică foarte mult valorile etice şi morale, în cazul nostru”, arată psihologul.

Profilul cultural-religios al românului

Explicaţiile, afirmă specialiştii, sunt complexe şi trebuie să ţină seama, mai întâi, de profilul cultural-religios al românului şi de credinţele magico-religioase atât de prezente, intense şi larg răspândite în România, ceea ce ne diferenţiază clar de state precum Danemarca, Cehia sau Belgia, care ocupă ultimele locuri în studiu. „Ritualurile românului sunt strâns legate de religie, mai ales la sărbători anuale”, completează Mihai Copăceanu. 

De asemenea, contează şi prezenţa religiei în şcoli şi modul în care părinţii şi bunicii români consideră religia ca o componentă esenţială în educaţia copilului. „Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română are o influenţă considerabilă în viaţa românului, este activă, prezentă, dar se bucură totuşi de încredere ridicată, o duce bine”, conchide psihologul.

Dacă românii sunt cei mai religioşi europeni, germanii se dovedesc a fi cei mai sceptici în privinţa religiei, doar 10% din ei declarându-se „absolut siguri” de existenţa lui Dumnezeu. 

Câţi români au participat la sfinţirea Catedralei Naţionale

Aproximativ 40.000 de oameni şi în jur de 2.000 de invitaţi au asistat la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului, construită în proporţie de 95%, urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din anul 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro prin construcţia la roşu a Catedralei Naţionale.