Studiu îngrijorător. 1 din 4 liceeni din România a jucat cel puțin o dată la păcănele: „Modalitate de socializare”

Aproape 1 din 4 liceeni din România, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, a participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, fie că este vorba despre pariuri sportive, fie despre jocuri tip „păcănele”. Mai grav, un sfert dintre acești tineri au făcut acest lucru înainte de a împlini 14 ani, arată un studiu independent realizat de Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP).

Este primul studiu de acest fel care analizează amploarea fenomenului în rândul adolescenților. Se pare că accesul minorilor la jocurile de noroc este o realitate ignorată de autorități și tolerată tacit de societate.

Datele arată că 22,4% dintre elevii de liceu chestionați au recunoscut că au participat la cel puțin un joc de noroc. Dintre aceștia, 24% spun că prima experiență a avut loc înainte de vârsta de 14 ani – adică înainte de a avea buletin.

„Am stat de vorbă cu mai multe grupe de liceeni din clasele a 10-a și a 11-a care, spre surprinderea mea, recunoșteau cu entuziasm că pun bilete la pariuri sau joacă sloturi ca modalitate de socializare cu prietenii și de a-și petrece timpul liber”, a explicat Vlad Bujdei-Tebeica, coordonatorul studiului și asistent universitar în cadrul SNSPA.

Statul, interesat de bani, nu de protecția tinerilor

Autorii cercetării critică modul în care statul român gestionează problema jocurilor de noroc, concentrându-se aproape exclusiv pe dimensiunea economică, anume colectarea de taxe și prevenirea evaziunii fiscale.

„Analiza noastră tematică pe legislația în vigoare ne-a arătat că dimensiunea sănătății publice, care ar trebui să fie fundamentală pentru un domeniu care prezintă atât de multe riscuri de sănătate mintală care pot duce inclusiv la suicid, este aproape complet absentă”, subliniază coordonatorul studiului.

Această lipsă de implicare din partea statului este cu atât mai gravă cu cât, potrivit unui raport al Curții de Conturi, România riscă pierderi de aproape 1,8 miliarde de lei anual din cauza estimărilor greșite privind veniturile din jocurile de noroc.

Expunerea media, influența prietenilor și ușurința cu care minorii pot accesa aceste jocuri duc la un risc crescut de dezvoltare a unor „comportamente adictive”. Experții vorbesc despre o „tranziție periculoasă” de la jocuri video la jocuri de noroc, prin mecanisme psihologice similare.