STUDIU Doar 9,48% din adulţii români cu dizabilităţi lucrează, faţă de aproape 46% în Uniunea Europeană

Numărul persoanelor cu dizabilităţi active pe piaţa muncii din România este de aproape cinci ori mai mic faţă de media UE şi nici jumătate dintre companii nu achiziţionează produse de la unităţile protejate, în care sunt angajate aceste persoane, rezultă dintr-un studiu prezentat marţi.

Studiul „Omenia ajută compania”, realizat de EY şi ViitorPlus, relevă modul în care companiile utilizează facilităţile fiscale pe care le au la dispoziţie pentru a contribui în comunitate, prin achiziţia de produse şi servicii de la unităţile protejate sau direcţionarea de fonduri către sectorul ONG prin legea sponsorizării.

În România, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate este foarte mic - doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap cu vârsta între 18 - 60 ani, arată studiul. Prin comparaţie, în Uniunea Europeană, 45,8% din persoanele cu dizabilităţi sunt persoane active pe piaţa muncii.

Incidenţa neşcolarizării, de şapte ori mai mare în rândul persoanelor cu handicap

În plus, conform unui studiu derulat de fundaţia Motivation, incidenţa neşcolarizării este de şapte ori mai mare în rândul persoanelor cu handicap, comparativ cu populaţia generală, arată sursa citată. În România, companiile cu mai mult de 50 de angajaţi pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul de handicap pentru achiziţia de bunuri de la unităţile protejate. Cel puţin 30 la sută din locurile de muncă pe care le creează aceste entităţi trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilităţi.

„Doar 45% dintre respondenţii la sondaj au spus că au utilizat până acum varianta achiziţiei de produse de la unităţile protejate în locul plăţii fondului de handicap către stat. Cel mai puţin au utilizat această facilitate companiile din industria farmaceutică, transport şi servicii profesionale", se mai arată în studiul citat.

Iniţiatorii studiului au mai ajuns la concluzia că, deşi spectrul de servicii şi produse oferite de unităţile protejate este foarte variat, companiile respondente spun că nu sunt suficient de informate în acest sens, iar 48% dintre cei care au evitat să utilizeze această facilitate fiscală spun că nu achiziţionează produsele şi serviciile unităţilor protejate întrucât acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei.

În România există 706 unităţi protejate acreditate în 2015

De asemenea, 12% dintre respondenţi nu au achiziţionat astfel de produse pentru că nu au suficiente informaţii despre calitatea şi credibilitatea lor, iar 18% pentru că nu cunosc prevederile legii.

Companiile respondente spun că aleg să colaboreze cu unităţile protejate în urma recomandărilor personale pe care le primesc (38%), a verificării statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finanţelor (26%) sau pe baza unei simple verificări a website-ului unităţilor protejate (25%).

În România, există 706 unităţi protejate acreditate în 2015, dintre care 150 în Bucureşti, 47 în Cluj, 34 în Braşov, 29 în Timiş şi 24 în Prahova. Judeţele cu numai o singură unitate protejată sunt: Gorj, Ialomiţa şi Mehedinţi.

Aceste unităţi oferă o gamă largă de produse şi servicii: confecţionare produse textile, servicii medicale, asamblare şi reparare computere, servicii de curăţenie, consultanţă în afaceri, tipărituri, organizare de cursuri, servicii aferente agenţiilor de publicitate, organizare de evenimente, vânzare şi intermediere.