STUDIU Doar 10% din românii cu hepatită B sunt diagnosticaţi

Doar 10% din românii cu hepatită B sunt diagnosticaţi, 90% din persoanele care suferă de acest virus nefiind conştiente că suferă de boală. Aşa arată cel mai recent studiu, derulat de Polaris Observatory, publicat în revista Lancet Gastroenterology & Hepatology Journal.

Potrivit studiului, deşi există un vaccin împotriva hepatitei B, doar jumătate dintre nou-născuţii din întreaga lume au acces la această formă de protecţie. În plus, mai puţin de 1% dintre mamele infectate cu acest virus (sursă primară de transmitere a virusului) sunt sub tratament adecvat, existând un risc ridicat de infectare a copiilor. 

„După Albania şi Belarus, România are cea mai ridicată prevalenţă a HBV din Europa. Cu toate acestea, 90% din populaţia infectată nu este conştientă de infecţie, iar 99% dintre cei eligibili pentru tratament rămân netrataţi. Rata de tratament din România este una dintre cele mai scăzute din regiune. Aproximativ 680.000 de români sunt infectaţi cu virusul hepatitei B. Dacă nu se iau măsuri, va continua să crească numărul deceselor cauzate de boli ale ficatului asociate infecţiei cu virusul hepatitei B. Este o situaţie regretabilă şi nefericită deoarece majoritatea acestor decese pot fi prevenite”, a declarat Dr. Homie Razavi, Center for Disease Analysis Foundation.

Nevoie stringentă de diagnostic şi tratament

Studiul elaborat de către cei de la Polaris Observatory atrage atenţia asupra necesităţii implementării unor programe de diagnosticare şi tratament astfel încât să se înregistreze progrese importante în atingerea obiectivului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – eliminarea hepatitelor virale A, B, C, D şi E până în 2030, arată şi Marinela Debu, preşedintele APAH-RO. 

„Studiul precizează că, dintre românii cu hepatită B, mai puţin de 10% sunt diagnosticaţi şi doar 1% sunt trataţi/ eligibili pentru tratament. Este nevoie de mai multă implicare în ceea ce priveşte diagnosticarea, iar faptul că de la 1 aprilie medicii de familie pot prescrie analizele specifice identificării hepatitelor virale, fără ca pacienţii să plătească pentru acest serviciu, este un pas înainte pentru România”, a completat Debu.

Contractul-cadru CNAS pentru 2018 prevede faptul că, de la 1 aprilie, medicii de familie pot cere analize pentru depistarea hepatitei B şi C pentru toate categoriile de asiguraţi. 

Vaccinarea la naştere, vitală 

„Vaccinarea la naştere este vitală pentru a împiedica transmiterea virusului de la mamă la făt, dar şi pentru orice nou-născut astfel încât să nu fie infectat ulterior cu virusul hepatitic B. Conform studiului Polaris Observatory, prevalenţa HbsAg în rândul copiilor români cu vârsta de cinci ani este de aproximativ 0.2%”, a adăugat Marinela Debu. 

Euro Hepatitis Care Index arată că, în România, principalele probleme în abordarea hepatitelor virale vizează: lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate; lipsa finanţărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist; lipsa unui registru al cancerului hepatocelular (HCC); lipsa unui corp de asistenţi medicali specializaţi în managementul hepatitelor virale; lipsa unui sistem naţional şi eficient de monitorizare a hepatitelor virale.