Studiu. Anxietatea, cel mai des diagnostic psihologic pus copiilor în pandemie. „Se poate transforma în traumă”

Peste 90% dintre copiii care au avut nevoie de terapie psihologică în ultimul an au dezvoltat tulburări emoţionale legate de contextul pandemic, iar unul din doi adolescenţi a fost diagnosticat cu anxietate, arată un studiu transmis luni de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

„Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid”, arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România.

Totodată, potrivit sursei citate, în doar 8,1% dintre cazuri, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziţionism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare).

În anul marcat de restricţiile sociale impuse de pandemie (martie 2020 – martie 2021), printre care închiderea şcolilor şi trecerea la educaţia online, centrele de consiliere ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au preluat un număr total de 678 de copii şi adolescenţi care au dezvoltat diferite tulburări emoţionale, în proporţie majoritară dezvoltate pe fondul contextului psiho-social.

Astfel:

• Cele mai frecvente diagnostice în cazul preşcolarilor au fost reprezentate de anxietate şi anxietatea şcolară (dificultăţile de readaptare şcolară). 
• Diminuarea concentrării la orele online, precum şi scăderea abilităţilor şi a interacţiunilor sociale au condus la multiplicarea episoadelor de furie şi irascibilitate.
• Imposibilitatea de a face activităţi în aer liber şi de a ieşi în afara casei a intensificat comportamentele de tip anxios.

„Anxietatea copiilor se poate transforma în traumă”

„Restricţiile impuse de pandemie au modificat dramatic viaţa copiilor. Nu au mai mers la grădiniţă sau la şcoală, nu au mai interacţionat unii cu ceilalţi, au fost expuşi stărilor emoţionale negative ale adulţilor – frica, angoasele, nesiguranţa – şi chiar îmbolnăvirii celor dragi. 2 Mai mult, copiii au fost nevoiţi să facă un efort greu şi pentru un adult, să îşi depăşească temerile şi incertitudinile şi să facă faţă şcolii online, pentru care nu aveau exerciţiu. Anxietatea pe care au dezvoltat-o nu e simplă reacţie, ea se poate transforma în traumă, dacă nu primeşte consiliere terapeutică adecvată”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

Totodată, în ceea ce priveşte distribuţia pe vârste, pentru preadolescenţi, respectarea regulilor de izolare pare să fi generat cele mai mari dificultăţi, „următoarele diagnostice ca prevalenţă în cazuistică fiind anxietatea şi tulburările de control al impulsurilor”, potrivit sursei citate,

Nevoia rapidă de adaptare la şcoala online, imposibilitatea menţinerii interacţiunilor directe, dereglarea rutinelor cotidiene au produs disconfort emoţional greu de gestionat. Iar, părinţii s-au simţit epuizaţi psihic şi emoţional, nemaigăsind soluţii adecvate pentru a oferi suport copiilor.

Absenţa interacţiunilor directe cu grupul de prieteni, timpul crescut petrecut în faţa ecranelor, avalanşa de emoţii şi intensitatea trăirii acestora au afectat capacitatea de autoreglare emoţională în rândul adolescenţilor. De asemenea, se remarcă o scădere a interesului pentru activităţile şcolare.

Ancheta a vizat datele din cazuistica centrelor de consiliere ale Organizaţiei Salvaţi Copiii, având ca grupuri ţintă copii şi părinţi beneficiari ai serviciilor de consiliere ale Salvaţi Copiii România.

Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion neprobabilistic, în perioada martie 2020 – martie 2021.