STUDIU Absolvenţii de facultate vor salarii ce depăşesc 2.200 de lei şi un program flexibil de muncă

2.200 de lei pe lună şi un program care să nu depăşească 40 de ore de muncă pe săptămână. Asta îşi doresc tinerii la început de carieră, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii Româno-Americane.

Concret, documentul arată că pretenţiile absolvenţilor sunt peste ceea ce poate oferi piaţa, tinerii dorind să lucreze în special în corporaţii mari, pe o poziţie specializată. Totuşi, pretenţiile tinerilor români nu sunt cu mult diferite de cele ale ungurilor şi polonezilor.

Tinerii români îşi doresc ca primul loc de muncă să le aducă un venit anual de 5.954 euro şi să nu îi solicite săptămânal mai mult de 40 de ore. Însă aşteptările sunt departe de media europeană, care se ridică la un venit anual de 23.127 euro, adică aproape 2.000 euro pe lună şi 42 de ore de lucru săptămânal.  

În ceea ce priveşte rata şomajului, în România este peste media UE şi rata de părăsire timpurie a şcolii a crescut, a ajuns la 19,1% în 2016, în timp ce media europeană era de 10,7%. În acest context, rata de înscriere la studii terţiare a scăzut drastic, fiind de 25,6% şi se află foarte departe de actuala medie europeană-38,7% . 

Rată de părăsire timpurie a şcolii 

Potrivit raportului care evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creşterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeană, rata de părăsire timpurie a şcolii rămâne la un nivel ridicat, ajungând la 19,1 % în 2016, cu aproape 9 puncte procentuale peste media de la nivelul UE. Rata de părăsire timpurie a şcolii este mult mai ridicată în rândul locuitorilor din mediul rural, al populaţiei de etnie romă şi al copiilor cu nevoi speciale.  

Rata de înscriere în învăţământul terţiar a crescut, ajungând la 25,6 % în 2016 şi fiind pe cale să atingă obiectivul naţional de 26,7 %, dar continuă să existe neconcordanţe cu nevoile pieţei forţei de muncă. Rata de angajare a proaspeţilor absolvenţi de studii terţiare a scăzut cu mai mult de 7 puncte procentuale în ultimii trei ani, ceea ce sugerează că universităţile sunt încă insuficient de receptive la evoluţiile de pe piaţa muncii.  

Integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, o provocare 

Aceste tendinţe se simt acut la nivelul pieţei muncii. Potrivit rezultatelor aceloraşi rapoarte, angajarea tinerilor se desfăşoară greoi şi, cu toate că, în 2016, rata şomajului în rândul tinerilor a scăzut la 20,4%, ea se situează peste media UE – 17,4%. Mai mult, proporţia celor care nu sunt nici încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare, este de 17% în comparaţie cu 12% cât este la nivel European.